Dragoste din nimic

61. INCEPUTUL SFARSITULUI

BELLA

„Pentru numele Domnului, Emmett. Poti sa pui bila aia in gaura?”, a tipat Jasper, facandu-i pe cei din jur sa se holbeze la noi.

„Doar pentru ca Edward este noul Rege al Imperecherii, nu inseamna ca ma poate bate la asta. Asa ca, as aprecia tacerea ta”, ii striga Emmett inapoi, facandu-i pe acei oameni sa rada pe infundate si pe Edward sa-si ascunda fata in maini.

Din noaptea in care Jasper l-a declarat pe Edward noul Rege al Imperecherii, Emmett a tot incercat sa demonstreze ca este mai bun la ceva decat fratele lui mai mic. Toata ziua am fost martori la diferitele provocari lansate lui Edward, de catre Emmett. Provocarile includeau: saritul pe trambulina, o intrecere, un concurs de mancat hotdog, si acum, cel mic castigand la fiecare dintre ele, inclusiv jocul de golf la care asistam in prezent.

Dar Emmett era incapatanat si credea ca, chiar daca Edward castigase puncte la fiecare gaura (si uneori, chiar si mai multe gauri deodata), inca il putea bate. Baiatul era hotarat, respectam asta la el.

Deci, uite-ne aici, la un concurs de golf, la 6:30 seara, jucand sa aflam daca este ceva la care Emmett ar putea fi rege. Sa fiu sincera, ma puteam gandi la o tona de lucruri la care Emmett ar fi mai bun. De exemplu, ridicarea de greutati. Edward este puternic, dar Emmett...adica, numai priveste-i bratele. Eram sigura ca ceilalti stiau foarte bine asta, inclusiv Edward. Dar in loc sa-i spuna asta, era mult mai distractiv sa-l vezi cum devine frustrat cu fiecare concurs pierdut. Si eram curiosi sa vedem cu ce va mai veni in continuare.

Dar ideea lui Emmett de a castiga un joc de mini-golf, din nefericire ii lua 10 minute numai sa gaseasca pozitia potrivita din care sa loveasca mingea aia nenorocita. Si conversatia dintre marele narcotic dragut si Jasper, atrasese toata multimea.

In sfarsit, Emmett a lovit mingea, numai ca ea sa loveasca lamele de la cotitura, sa acopere gaura si sa se intoarca inapoi la linia de start. Mi-am intors fata la pieptul lui Edward sa-mi ascund rasetele, in timp ce audienta ne-a urmat scotand sunete de simpatie. Parea ca suntem la PGA. Bine, o sa recunosc, daca PGA ar arata asa, s-ar putea chiar sa-l urmaresc.

La a treia incercare, Emmett a reusit sa trimita mingea in gaura, obtinand aplauze de la audienta, purtandu-se de parca ar fi fost Tiger Woodds, cand a scos mingea din gaura.

Ne-am mutat la gaura urmatoare, unde nu era decat un deal mare, iar gaura de partea cealalta a lui. Un punctaj 2...nu prea dificil, nu? Adica, sincer, lovesti bila, apoi o trimiti in gaura. Cum ai putea sa gresesti? Cum? Pai, numele tau ar putea fi Emmett.

Edward, la cat era de fantastic, a aruncat perfect mingea peste deal, iar noi am spus ca pur si simplu o va trimite in gaura. Edward: punctaj. Am urmat eu si am facut exact ca el. Bella: punctaj. Se pare ca toata lumea punctase. Dar eu am scuturat cu tristete din cap cand Emmett a considerat ca e nevoie de mai multa forta decat era de fapt necesar. Mingea lui, nu numai ca a trecut peste deal, dar a trecut si peste iarba falsa, facandu-l sa o ia din nou de la capat. Macar a reusit din trei lovituri.

„Hai, Emmett, curaj!”, i-am spus. „Lasi presiunea sa-ti distraga atentia”, am incercat eu sa-l consolez. Expresia de pe fata lui exprima inima ranita, incat m-a durut putin, si totusi, imi venea sa rad in acelasi timp.

„Nu ma pot abtine, Bella. Mi-am pierdut titlul, si acum, toti oamenii astia imi rup gatul. NU MAI SUPORT PRESIUNEA!”, a strigat el dramatic, facandu-ma sa-mi musc buza pentru a nu rade, in timp ce restul pritenilor nostri chicoteau.

„Bine, ce te-ar face sa te simti mai bine?”, l-am intrebat.

„Sex”, a afirmat el, aparandu-i un zambet pe fata. Dar apoi, deodata, s-a incruntat. „Dar, pana si la sex este Edward mai bun decat mine”, a suspinat el, facand oamenii sa se uite in jur, sunt sigura ca se intrebau cine este Edward.

L-am batut pe spate pe Emmett, apoi m-am dus la Rose.

„Hei, Rose. Cred ca ar trebui sa-l consolezi pe Emmett. Il va face sa se simta mai bine”, i-am spus. Ea dat dat din cap zambind si s-a dus la Emmett.

Am vazut-o cum s-a aplecat si i-a soptit ceva la ureche, facand sa-i apara pe fata un zambet de tantalau. Apoi i-a facut cu ochiul, si, fara sa avertizeze, el s-a napustit asupra ei si a sarutat-o atat de pasional, incat mica audienta a izbucnit in aplauze si fluieraturi.

„A fost dragut din partea ta”, mi-a soptit Edward la ureche, imbratisandu-ma din spate si sprijinindu-si barbia pe umarul meu.

„Fac si eu ce pot”, am ras. „Adica, tu cum te-ai simti daca ti-ar lua cineva titlul?”, l-am intrebat in gluma.

„Sincer, daca tot te-as avea, titlul nu inseamna nimic. I l-as da inapoi lui Emmett”, a soptit el, sarutandu-ma pe obraz.

Am intors usor capul, sa-l privesc. „Atunci, de ce nu o faci?”, l-am intrebat.

„Pentru ca el nu il merita”, a ras el.

M-am retras si l-am fixat cu privirea. „Si tu crezi ca il meriti?”, am intrebat, vrand sa-i vad reactia. Dar cred ca el stia ce faceam, pentru ca a ranjit in gluma. La dracu`!

„Da, cred ca il merit”, a tipat el. „AM FACUT SEX CU TINE INTR-O CABINA DE PROBA!”, a anuntat el si mai tare, deodata facandu-se liniste, iar eu puteam sa simt privirile oamenilor asupra noastra.

M-am holbat la Edward, in timp ce fata mea luase foc, dar el mi-a intors privirea cu un suras afectat. Opa, increderea acestui baiat a ajuns la un nivel periculos.

Ca si cand prietenii mei imi simtisera rusinea, de parca ma urau, au hotarat sa intre in jocul lui Edward.

„SALUTATI-L PE REGELE IMPERECHERII!”, a tipat Jasper, iar el si Alice au facut imediat o plecaciune, ca si seara trecuta. De data asta insa, Emmett si Rose li s-au alaturat zambind.

„Nu suntem demni, nu suntem demni”, cantau ei patru in timp ce se inchinau.

Am incrucisat mainile la piept si m-am holbat la Edward, care inca avea pe fata ranjetul ala nenorocit.

„Oooh, se pare ca Regele nu va primi nimic la noapte”, am auzit tipand pe cineva din multime. Am ranjit la asta, dar mi-a cazut instantaneu fata cand am auzit urmatoarea iesire.

„TE AJUT EU LA NOAPTE, MAJESTATE!”, a tipat o femeie, putin prea entuzismata dupa parerea mea. Prietenii nostri erau aplecati, razand. M-am enervat si m-am dus la Edward.

„Vrei sa dovedesti ca tu esti Regele? Atunci, fa-o”, m-am ratoit la el, fiind inca suparata pe el pentru ca ma facuse de rusine intentionat.

El a ridicat o spranceana, apoi, inainte sa apuc sa procesez privirea aia, buzele lui erau lipite de ale mele si bratele lui imi lipeau corpul de al lui. Am uitat de tot, in acel moment. De rusinea mea, de Regele Imperecherii, de prietenii nostri, chiar si de cei care ne priveau.

In schimb, m-am pomenit ca-l iau pe Edward de gat, si aproape ca l-am simtit zambind de raspunsul meu. Am simtit cum ii aluneca mainile de pe spatele meu, pe fund, apoi cum ma ridica, facandu-ma sa-mi infasor picioarele in jurul lui. Eram pierduta cu totul, pana cand am simtit cum ma sprijin de ceva rece si dur. Am deschis ochii si m-am retras incet.

Eram sprijinita cu spatele de zidul unei cascade. Eram departe de restul gaurilor de golf, si m-am uitat sa vad ca Edward avea pe fata acel suras strengaresc.

„Scuze”, a afirmat el. „Nu e ca si cum as vrea sa te am chiar aici, chiar acum. Vroiam doar sa ne indepartam”, a recunoscut el in timp ce ma punea jos. „Niciodata nu te voi forta sa faci ceva ce nu vrei sa faci”.

Dar acum era randul meu sa ranjesc. „Cine a spus ca nu vreau sa fac asta?”, a intrebat, apoi m-am apropiat de el astfel ca buzele mele ii gadilau urechea. „Si, daca ma gandesc bine, chiloteii pe care ii port, ofera un acces usor”.

Raspunsul pe care l-am primit a constat in mainile lui Edward, care trageau de pantalonii scurti pe care ii purtam, apoi intrand in gaura noii mele lenjerie intima. Gura lui a acoperit-o pe a mea, inabusind geamatul de surprindere pe care l-am scapat.

A luat mana si si-a presat erectia din pantaloni de centrul meu, facandu-mi picioarele sa cedeze, incat, daca nu eram tinuta atat de strans, as fi cazut la pamant.

Dupa un timp dragut petrecut in spatele cascadei, ne-am intors la prietenii nostri, sa aflam ca multimea disparuse. Ei ne-au privit si au ranjit, de parca stiau exact ce facusem.

„Si, unde v-ati dus mai exact?”, a intrebat Rose zambind banuitor.

„In spatele cascadei”, a raspuns Edward.

„Bine, fratioare. O sa recunosc, tu esti Regele. Eu nu voi face asta niciodata”, a recunoscut Emmett.

„Mersi, Emmett...presupun. Daca ajuta, stiu ca ma poti invinge la ridicarea greutatilor”, i-a spus Edward fratelui sau, facandu-l sa zambeasca.

„Sa mergem acasa”, a ras Alice. „Sincer, cred ca in curand va aparea paza sa ne dea afara”, a spus ea. „Sunt camere peste tot pe aici”.

M-am uitat la Edward cu o expresie terifiata, iar el doar mi-a soptit la ureche: „Multumesc Domnului pentru lenjeria intima, ca nu a trebuit sa-ti scoti hainele”.

Am ras si am mers la Jeep pentru a pleca acasa. Noaptea a trecut fara mare agitatie. Nimic prea entuziasmant. Pur si simplu am stat impreuna, ca o familie, uitandu-ne la cateva emisiuni si discutand despre ce am putea face in continuare.

Eu si Edward am mers la culcare fara alte afaceri haioase. Avusesem parte de destule in ultimul timp, astfel ca am adormit linistiti, unul in bratele celuilalt.

Am avut un vis frumos, in care eu si Edward ne plimbam pe o plaja din Mexic. Era nemaipomenit, nu mai traisem asta niciodata. Prietenii nostri erau cu noi. Alice, Jasper, Emmett, Rose, dar chiar si Carlisle si Esme. Am zambit la imaginea familiei din care imi doream cu disperare sa fac parte.

Dimineata urmatoare, m-am trezit in bratele calde ale lui Edward, care inca dormea. Trecand minutele, deodata mi-am amintit visul si cat de perfect era. M-am ridicat atat de brusc din pat, incat Edward s-a intors si m-a privit.

„Bella, s-a intamplat ceva?”, a intrebat ingrijorat.

„Nimic”, am zambit. „Nu s-a intamplat nimic”. Mi-am dat picioarele jos din pat si Edward m-a urmat. Eram atat de grabita, ca am alergat la usa dormitorului, impiedicandu-ma de covor, numai ca sa fiu prinsa de Edward.

M-am ridicat mormaind un ‚mersi’, apoi am mers in hol.

„TOATA LUMEA, TREZIREA! INTALNIRE DE FAMILIE IN SUFRAGERIE...ACUM!”, am strigat cat m-au tinut plamanii.

Edward m-a urmat pe scari, prinzandu-ma din nou cand m-am impiedicat de scari. Dupa un minut sau doua, toata lumea era in sufragerie, aratand adormiti si zapaciti.

„Iisuse, Bella! Asta a fost un lucru gen Alice”, se planse Emmett.

„Taci. Am o idee”, am anuntat. Toti ma rugau din priviri sa continuu. „Bine. Lasati-ma sa spun ca aceasta vara a fost perioada vietii mele, si vreau sa va multumesc tuturor ca ati luat parte la ea. Din nefericire, se apropie de sfarsit. Voi sunteti familia mea si nu exista altcineva cu care sa vreau sa-mi petrec timpul. Dar, azi-noapte, am realizat ca mai sunt doi membri foarte importanti ai acestei familii, care lipsesc din perfectiunea noastra”, am explicat.

„Carlisle si Esme?”, a intrebat Jasper.

Am dat din cap. „Dap. Vara asta este ultima oara cand mai putem fi impreuna, pana anul viitor. Se apropie de sfarsit. Cred ca ar trebui sa petrecem timp si cu ei, cu totii...impreuna”.

Am vazut cate un zambet pe fiecare figura. Alice s-a intors la Edward. „Te gandesti la ce ma gandesc si eu?”, l-a intrebat ea.

„Sa-i chemam acasa, sa petrecem ceva timp impreuna?”, am intrebat eu. Asta era planul meu de a petrece timp impreuna.

„Nup. Cred ca Edward stie”, a ras Alice.

„Mergem in Mexic!”, a spus el si toata lumea a inceput instantaneu sa tipe si sa sara. Toti, cu exceptia mea. Mexic? Era nebun? Am avut un soc. Nu mai fusesem in Mexic.

„Hai sa facem planul, fratilor!”, tipa Alice.

Si am facut. Uluiala noastra era contagioasa. Daca incepea cineva sa vorbeasca despre calatorie, nu ne puteam abtine sa nu ne implicam cu totii. Ridicol...in sensul bun. Plecam in doua zile. Va fi ultimul lucru pe care il vom face pana la sfarsitul verii. In momentul cand ne vom intoarce, eu si Alice mai aveam o zi, inainte sa ne intoarcem la scoala. Dar am incercat cu disperare sa nu ma gandesc la asta.

Pana la urma, asta era, si toti eram constienti. Abuzul de acasa.

In noaptea de dinaintea zborului, ne-am strans toti in jurul mesei, cu cate un pahar de sampanie.

„Asta e, fratilor. Asta reprezinta inceputul sfarsitului”, a spus Jasper ridicand paharul.

„Abuzul de acasa”, a adaugat Emmett.

„Momentul vietilor noastre”, a ciripit Alice.

„Sansa vietii noastre”, a spus Rose.

„Dragostea, care nu va disparea niciodata”, a soptit Edward.

„Sfarsitul unei veri perfecte”, am incheiat eu.

„NOROC!”, am tipat in timp ce am ciocnit paharele.

Inceputul sfarsitului...Se apropia, si timpul pe care l-am petrecut impreuna va ramane pe veci in memoria noastra. Astea sunt momentele de care ne vom aduce aminte cand ne va fi greu. Cand cineva ne va pune intrebarea ‚care a fost cel mai tare moment al vietii tale?’. Astea sunt momentele care ne vor aparea in minte, facand ca un zambet sa ne traverseze fata. Chiar daca niciunul nu va putea sa descrie complet ce a insemnat aceasta vara, NOI stim. Si asta e ceea ce conteaza. Noi stim cum a fost, ce am simtit, si, cel mai important, ce a insemnat. Asta este povestea noastra. Pentru asta traim. Momentele pe care nimeni nu le va putea intelege vreodata. Momentele cand spui o poveste si nu conteaza cate detalii incluzi, nimeni nu va putea vreodata sa empatizeze.

Inceputul sfarsitului, dar si inceputul a ceva nou. Si eu abia asteptam.   

Va pup! 

Ne apropiem incet de final...

Asta e...

O seara deosebita sa aveti !

Ana