vineri, 8 ianuarie 2010

Dragoste din nimic

62. AI VAZUT VREODATA UN BARBAT IN PIELEA GOALA?
EDWARD
Dimineata urmatoare, ne-am trezit la o ora imposibila, pentru a ajunge la timp la aeroport. Avionul nostru decola de la Seattle la 9:30 dimineata, si nu vom ajunge la Acapulco pana la 10:30 seara. Speram ca, Bella stand langa mine, cele 12 ore si jumatate de zbor nu vor fi atat de rele.
Cu bagajele facute, gata de plecare, am intins-o spre aeroport in trei masini diferite. Nu aveam cum sa incarcam bagajele intr-o singura masina, mai ales ca mergea si Alice. Asa ca Emmett si Rose au luat Jeep-ul, Alice si Jasper au mers cu Porsche-le, iar eu si Bella ne-am incarcat bagajele in Volvo. Dumnezeule, iubeam la nebunie masina aia. Cand m-am asezat pe locul soferului si m-am intors catre Bella, am realizat cat de multe se petrecusera in masina asta, si imi doream sa indeplinesc fantezia aia pana plecam la colegiu.
Am intors cheia si am privit-o pe Bella. „Esti gata?”, am intrebat-o inainte de a porni motorul si a pleca la drum.
Ea a dat din cap si m-a luat de mana, impletindu-si degetele cu ale mele. Amandoi stiam ce inseamna calatoria asta, si niciunul nu putea sa nege. Era un mod de a ne lua la revedere.
Mare parte din drumul spre Seattle a fost tacut, pana cand nu am mai putut suporta. De obicei, amandoi eram obisnuiti cu linistea confortabila, dar asta nu era o liniste placuta, si eu stiam asta. Puteam sa spun, dupa expresia ei, ca ea se gandea la cum ne vom desparti.
„Bella”, am spus incet, ea intorcand capul si intalnind privirea mea. Ochii mari, caprui, straluceau datorita lacrimilor care ii inundau.
Am oftat, expresia ei provocandu-mi durere. „Asta nu e sfarsitul”, am spus, atat de aspru, incat nu incapea discutie de hotararea afirmatiei mele. „Te iubesc si nimic nu poate schimba asta. Trebuie sa fie ceva mai mult decat distanta, ca sa ma tina departe de tine”.
Ea a zambit fortat. Dar eu vroiam un zambet adevarat. Acela care imi facea inima sa tresalte, stiind ca ea e cu adevarat fericita.
„Imi pare rau, Edward. Ma gandesc doar ca va fi foarte dificil”, a spus privind pe geam.
„Atunci nu te gandi la asta. Gandeste-te la Mexic. Plajele, statiunile, cluburile, patul din camera de hotel...”, am intrerupt sugestiv, facand-o sa rada pe locul de langa mine. Asta e ceea ce cautam. Asta era Bella mea.
„Cred ca ai dreptate. Adica, avem o saptamana intreaga sa ne luam la revedere, nu?”, a spus ea, devenind optimista.
„Corect”, am aprobat-o eu. „Si ma gandesc la cateva moduri prin care sa-mi spui la revedere”, am spus privind cu coada ochiului si cu zambetul meu strengaresc, care stiam ca ii place la nebunie.
„Bine, deci intrebarea este, cum echilibram timpul petrecut cu prietenii nostri si timpul petrecut impreuna?”, m-a intrebat, zambind si ea.
„Sincer, cred ca si ceilalti se gandesc la ce ne gandim si noi. Si ei pleaca. Bine, in afara de Emmett si Rose, care locuiesc impreuna. Dar Alice si Jasper, probabil ca nu vor iesi prea des din camera”, am ras. Cunosteam rutina atunci cand ei erau despartiti mult timp. M-am cutremurat la amintirea asta.
„Oh, stiu cum pot sa fie ei. Uiti ca impart dormitorul cu Alice. Uneori, Jasper vine in vizita si eu trebuie sa gasesc o scuza sa parasesc camera”, a ras ea. „Cu siguranta imi vei face si tu cateva vizite, asa ca sa pot sa o dau pe Alice afara, sa aiba parte de acelasi tratament. Nici macar nu vreau sa ma gandesc la ce or fi facut in patul meu”.
Am sarutat mainile noastre incrucisate. „Ma gandesc ca voi face mai mult de cateva vizite in dormitorul tau. Si cred ca ar trebui sa vi si tu in al meu. Colegul meu de camera m-a exasperat cu femeile cu care s-a tot vazut”, am spus, amintindu-mi de diferitele dati cand am venit in camera ca sa gasesc o batista legata de clanta usii.
Am chicotit la imaginea expresiei socate, pe care o va avea el cand eu voi fi incuiat in camera, facand lucruri de nementionat cu Bella. Daca i-as spune tot ce facusem vara asta, nu ma va crede deloc. El simtea ca e treaba lui sa ma scoata din starea mea de puritan. Voi rade cand el va afla ca nu a fost acolo pentru asta.
„Sa nu mai vorbim de sexul la telefon”, am adaugat precaut, doar sa vad ce reactie are ea. A rosit in timp ce zambea. Chiar era prea adorabila pentru a descrie in cuvinte.
Pana am ajuns la aeroport, am parcat masinile si ne-am intalnit cu restul familiei sa ne verificam bagajele, eu si Bella eram singurii binedispusi. Jasper si Alice pareau tristi, de parca vorbeau si ei de despartire, iar Emmett si Rose pareau doar obositi.
„Wow. Nu suntem o gasca fericita”, am spus chicotind, in timp ce ne apropiam de ei.
„Haideti, fratilor. Mergem, dracului, la Acapulco!”, a spus Bella.
„Sa ne luam la revedere”, s-a bosumflat Alice, apucandu-l pe Jasper de talie.
„La naiba, da!”, a tipat Bella. „Si nu ma pot gandi la un mod mai bun de a face asta”.
„Haideti, fratilor. Putem sa ne petrecem ultima saptamana impreuna suspinand in legatura cu ceva ce oricum se va intampla, sau putem sa petrecem momentul vietii noastre in Mexic!”, i-am incurajat eu.
Pareau ca zambesc cu totii, si era evident ca vom opta pentru varianta 2. Si cu asta, ne-am verificat bagajele. Fiecare dintre noi, baietii, putea supravietui o saptamana cu o singura valiza. Bella se apropia de noi avand o valiza si o geanta. Rose si Alice, pe de alta parte, au simtit nevoia sa aduca o multime de valize si genti. Nici macar nu vroiam sa stiu cati pantofi si-au luat.
Am trecut in final de securitate si ne-am asezat la cafenea, in asteptarea zborului nostru. Eu si Alice nu-i spusesem inca Bellei ca vom calatori la clasa intai...din nou. Era asa, un secret, dar stiam ca ea se va ofusca in legatura cu banii cheltuiti pentru ea, in timp ce noi ne-am da ochii peste cap. Era mai bine ca intai sa o urcam in avion.
In timp ce eu si Bella imparteam o gogoasa glazurata plictisitoare, nu m-am putut opri sa n-o tachinez. Ne-am petrecut timpul la cafenea, glumind si razand si facand fotografii cu aparatele digitale, pentru a ne aminti de asta. Departe de a fi ingrijorati, aceasta saptamana se promitea monumentala.
Curand, am fost chemati la imbarcare. Eu si Bella am intrat ultimii si ea m-a lovit cand a aflat ca stateam la clasa intai.
La intrarea in avion statea un barbat imbracat in uniforma de capitan, care se holba la Alice si Rose mai mult decat era necesar. Dar, indata ce el a observat privirile pe care ele i le-au aruncat, si-a ferit ochii. Oricum, stiam ca Bella este prea politicoasa pentru a se uita urat la cineva, doar pentru ca o privea, dar nu vroiam ca tipul asta sa creada ca poate avea ce este al meu.
„Va doresc un zbor nemaipomenit”, i-a spus el Bellei, cu un zambet atat de mare, ca dintii lui falsi, albi aproape ca straluceau. Fiind Bella, ea a rosit si a continuat sa mearga. Tipul s-a uitat la mine, disparandu-i zambetul instantaneu, iar eu l-am privit incruntat. Sa nu se gandeasca ca o poate avea pe ea.
Am trecut de el si am intrat in avion, observand ca locurile noastre erau unele langa altele. Rose si Emmett erau pe primele doua, apoi Jasper si Alice, ultimii fiind eu si Bella. Cand am ajuns la locurile noastre, Bella s-a ridicat si s-a mutat, lasandu-ma pe mine pe locul de la geam.
„Nu, iubito. Ia-l tu”, am spus, nevrand ca ea sa rateze privelistea.
Dar ea a scuturat din cap incapatanata. „Nu, e bine. Stai tu acum, si eu stau la intoarcere, bine?”, a spus ea.
Am oftat, dar stiam ca ii ofer orice isi doreste. Nu aveam absolut nicio problema in a recunoaste ca eram sub papuc, numai Bella nu stia.
Asa ca m-am asezat la geam, punandu-mi centura, iar Bella a ocupat locul de la culoar. O insotitoare de zbor m-a privit, zambindu-mi cu caldura, cand a trecut pe culoarul de langa noi, si, cu coltul ochiului, am vazut-o pe Bella ranjind.
M-am aplecat la ea si am intrebat-o: „Bella, iubito. A fost si alt motiv pentru care nu m-ai lasat sa stau la margine?”, nu mi-am putut abtine ranjetul care imi traversa fata.
„Edward, nu stiu despre ce vorbesti”, a spus ea, tinandu-si privirea pe locul lui Jasper din fata ei.
„Deci nu m-ai asezat aici pentru ca insotitoarele de zbor sa nu flirteze cu mine?”, am intrebat eu.
„Se poate sa-mi fi trecut prin minte”, a zambit cand s-a intors cu fata la mine, imbujorandu-se.
M-am aplecat si i-am dat un sarut usor si senzual pe buze, oprindu-ma numai cand a trebuit amandoi sa respiram. Chiar si dupa sarut mi-am tinut mana incurcata in parul ei, la baza gatului, ramanand aproape de ea, numai ca s-o privesc.
„Sti, chiar mi-a placut felul in care mi-ai pus repede centura data trecuta”, i-am spus.
Ea a chicotit si a pus o mana pe genunchiul meu, mangaindu-l. „Pai, cred ca inca te mai pot ajuta putin”.
„Bine, daca aveti de gand sa faceti prostii de astea tot zborul, o sa schimb locurile”, a spus Jasper, intorcandu-se la noi.
Ne-am dezlipit unul de altul si ne-am asezat normal pe locurile noastre, Bella cu fata rosie, iar eu mutand privirea pe fereastra. Daca in fata noastra il vom avea pe Bunicul Jasper, pe tot timpul acestui zbor imposibil de lung, atunci nu va fi atat de distractiv pe cat am crezut. Ucide buna dispozitie.
Eu si Bella ne-am tinut de mana tot timpul decolarii. Stiam ca zborul inca o facea putin nervoasa, dar odata ajunsi in aer, fata ei s-a mai relaxat.
La un moment dat, idiotul de la intrare, a venit si s-a asezat pe locul de pe partea cealalta a culoarului langa care statea Bella. S-a holbat la ea cu zambetul ala ciudat, pana cand ea s-a intors. Cand l-a prins holbandu-se la ea, a tresarit putin, iar eu am chicotit incet la reactia ei.
„Salut”, a spus el cu o voce care imi parea ca venise la o auditie pentru o reclama radio.
„Buna!”, i-a raspuns Bella politicoasa. „Hmmm, nu ar trebui sa pilotezi tu avionul?”, intreba ea.
El a scapat un raset, care m-a facut sa ma gandesc ca era ca papusa Ken. Total fals si de plastic, asta era cel mai bun mod de a-l descrie.
„Inca nu sunt pilot”, a ras el. „Nu, sunt aici sa-l supraveghez pe pilot”, a spus el. „Dar, de departe singurul lucru la care vreau sa ma uit, esti tu. Tot timpul”.
Bine, acum incepea sa para ca un vanator ciudat, care se dadea la iubita mea. Eram pe cale sa-l trimit la plimbare, dar el m-a intrerupt.
„Hei”, a spus el, luand mana Bellei, in timp ce cu cealalta o mangaia. „Ai vazut vreodata o cabina de pilotaj?”, a intrebat-o el.
Ea a dat din cap ca nu. „Atunci, ce ar fi sa mergem intr-un loc mai retras, sa vezi cat de mare este cabina mea?”, a spus el, accentuand cuvantul ‚cabina’.
M-am ridicat si l-am privit cu furie. „Bine, sti ceva? Cred ca e timpul sa pleci si sa petreci putin timp singur, in cabina ta”, am scuipat spre el. M-am asezat, am desfacut centura Bellei si am tras-o in poala mea, astfel incat perversul ciudat ce se dorea pilot sa vada cui apartinea ea.
„Sau o putem lasa pe doamna sa aleaga”, a sugerat el. Vorbea serios? Nu putea vorbi serios.
„Nu”, am marait eu la el. „Dispari”.
„Care e problema, ti-e teama ca nu te ridici la inaltime?”, a spus el. „Propun sa facem un pariu. Mergem in cabina si vedem care este mai mare. Castigatorul primeste o inatalnire cu doamna”. Stiam exact ce vrea sa masuram si felul in care a spus ‚doamna’, incepuse sa devina inspaimantator.
Am privit-o pe Bella, dupa o sugestie in legatura cu ce sa fac. Spre surpriza mea, ea s-a aplecat si mi-a soptit: „Du-te, Edward. Arata-i ce barbat mare esti”. Cand ea s-a dat la o parte, mi-a facut cu ochiul, ceea ce m-a facut sa chicotesc.
„Vrei sa fac asta?”, am intrebat-o neincrezator.
Ea a aprobat si a inceput sa se joace cu camasa mea, ferindu-si privirea de mine. „Edward, sincer nu-mi imaginez pe nimeni mai mare decat esti tu”, a spus, rosind. Am chicotit si am sarutat-o pe varful capului.
M-am intors catre idiotul care inca avea un ranjet pe fata si i-am spus: „Bine, o fac. Dar, daca eu castig, stai departe de noi pentru tot restul zborului”.
„S-a facut”, a fost el de acord.
M-am ridicat si mi-am dat seama ca atrasesem atentia restului familiei noastre si a catorva pasageri. El s-a indreptat spre fata avionului, iar eu i-am facut Bellei cu ochiul, urmandu-l.
BELLA
L-am privit pe Edward plecand. El a fost intotdeauna atat de modest privind marimea sa, iar eu eram increzatoare ca-l va face praf pe tipul asta. Cineva cu un orgoliu atat de mare, cu siguranta avea o supra compensatie.
Dupa ce a plecat, Alice si Jasper s-au intors la mine si am ras impreuna de toata situatia. Adica, pe bune, cine calatoreste cu avionul si ajunge sa participe la un concurs de masurat penisuri...literalmente?
Jasper m-a intrebat cum de eram atat de sigura de marimea lui Edward si au incercat cu totii sa ma determine sa le spun marimea. Dar eu am zambit si mi-am tinut gura. Cum a spus si Edward, nu era treaba lor.
„Of, haide, Bella”, se ruga Rose. „Am vazut cu totii in ziua aia cand a coborat in jeansii aia mulati. E ceva mare acolo”, a spus ea putin cam tare, facandu-i pe ceilalti din avion sa ma priveasca cum ma inrosesc...din nou.
„Baai”, am sasait eu, sa stie ca vorbeam serios. „Nu eu sunt cea care sa spuna, iar Edward nu vrea ca voi sa stiti. E privat. Intre mine si el”.
Si-au dat ochii peste cap, iar Emmett era pe cale sa spuna ceva, dar a fost intrerupt de Edward, care venea pe culoar, cu un zambet ferches pe fata. A venit si s-a asezat pe locul lui, m-a pus la loc in poala lui, de parca nu facuse decat sa mearga pana la baie.
L-am sarutat pe maxilar si m-am uitat la el. „Ti-am spus ca o sa castigi”. El a chicotit si m-a sarutat pe obraz.
Orele au trecut, petrecandu-le comod cu Edward, in timp ce insotitoarele de zbor treceau si ne intrebau daca mai dorim bauturi sau alune, holbandu-se putin cam mult la Edward. Dar nu s-au apropiat niciodata de el, asa ca eram incantata din cauza asta. Macar nu mai patisem ca atunci cand am plecat la Vegas.
Dupa o vreme, am auzit zgomote de supt din fata noastra. M-am intors la Edward, care avea si el o expresie de curiozitate pe fata. Am strecurat capul si i-am vazut pe Jasper si Alice sarutandu-se cu pasiune. Am inabusit un chicot cand m-am asezat la loc, in poala lui Edward.
„Ei fac zgomot”, i-am soptit lui Edward.
El s-a aplecat sa-mi sopteasca la ureche, cu vocea lui catifelata. „Presupun ca si noi trebuie sa facem ceva obraznicii”, a spus, in timp ce mana care o tinea pe genunchiul meu a inceput sa urce in sus, pe coapsa.
Imi puteam auzi inima batand mai repede, in timp ce nasul lui a inceput sa se plimbe de-a lungul maxilarului meu si mana ma freca viguros pe coapsa. Simteam cum pulsez in partea inferioara a stomacului, iar respiratia mi se intetea in timp ce el isi plimba buzele spre urechea mea.
„Sunt cateva chestii pe care nu le-am terminat data trecuta cand am zburat cu avionul”, mi-a soptit el, facand sa-mi scape un fluierat incet, cand mana lui s-a infundat intre picioarele mele si a inceput sa mangaie.
L-am simtit zambind langa pielea mea, cand se plimba pe gatul meu, inrautatind lucrurile, puteam sa simt ca si el era la fel de excitat ca mine, ceea ce facea sa ma incing si mai mult.
Mi-am plimbat mainile pe pieptul lui acoperit, dar ii puteam simti muschii tresarind la fiecare atingere. Au ajuns in parul lui bronz, ravasit, iar mana lui libera m-a apucat de gat, tragandu-ma spre buzele lui.
Dar, prea curand, am fost distrasa de langa el de anuntul de a ne lega centurile, deoarece vom ateriza in scurt timp. Am mormait de frustrare cand m-am asezat pe locul meu. Jur pe Dumnezeu, nu ne putem controla cand suntem in avion.
„Uite, lasa-ma sa te ajut cu centura”, am auzit-o pe Alice spunadu-i lui Jasper, si m-am intors spre Edward cu un zambet amuzat pe fata, in timp ce el dadea din cap.
„Nu e la fel fara o insotitoare de zbor geloasa”, am ras. „Frate, ce repede au trecut 12 ore si jumatate”.
Edward mi-a aruncat un ranjet sexy, inainte de a-mi spune: „Nu-ti fa griji, indata ce avem propria camera, putem petrece 12 ore si jumatate mai bune”.

Week-end placut !

Ana




1 comentarii:

mmada spunea...

Deci...asa nebunatici ...mai rar


ce mai pariu
=))


Degeaba e super fan-ficul si tu Ana faci o treaba foarte buna....credeam ca trece un an pana se va traduce tot fan-ficul=))....

Trimiteți un comentariu