3. DETESTAND, NU MULTUMIND
BELLA
Edward a fost chemat la Castelul Cullen de catre sora lui, Regina Alice, lasandu-ma sa termin singura piureul de cartofi.
Cand aratosul meu logodnic era gata sa plece si l-a salutat pe Charlie, singurul raspuns pe care l-a primit a fost un mormait si o fluturare de mana pe jumatate, ochii tatalui meu fiind lipiti de televizor.
Am ras in liniste, scuturand din cap, dupa ce am urmarit schimbul dintre cei doi...un fel de.
Edward a lasat un zambet sa-i apara pe fata cand s-a intors cu fata catre mine in timp ce venea la mine, apucandu-ma cu mana de talie si tragandu-ma spre usa din fata.
Am stat impreuna pe veranda, doar privindu-ne. Soarele facea cu ochiul dintre nori, reflectand o tenta rosiatica superba in parul lui, iar eu am zambit stiind ca toate astea imi apartin mie.
„Chiar trebuie sa astept pana diseara pentru a te vedea din nou?”, a soptit Edward, tinandu-mi ambele maini intr-ale sale. Acei ochi verzi erau lipiti pe mainile noastre, in timp ce degetele lui mari se plimbau pe oriunde puteau ajunge.
Nu m-am putut abtine sa nu zambesc la perfectiunea care era Edward Cullen. Chiar si dupa ce am fost impreuna (si chiar vreau sa spun impreuna), inca simteam ca sunt sub efectul ‚luna de miere’, facandu-ma sa ma intreb daca se va incheia vreodata. Eu speram din tot sufletul sa nu. Nu cu Edward. Nu cand mai aveam atatea de facut si invatat impreuna.
„Crede-ma, nici eu nu sunt prea fericita din cauza asta”, i-am spus adevarul.
„Vreo sansa sa-mi accepti oferta aia cu camera web?”, a intrebat privindu-ma pe sub gene, dandu-mi de inteles ca i s-au intunecat ochii numai gandindu-se la asta.
Am simtit cum rosesc, chiar daca eu si Edward ne impartasisem unul celuilalt in atatea moduri. „Ma cam indoiesc ca lui Charlie ii va placea asta”, am chicotit la el.
A dus degetele pe obrajii mei, mangaind cu blandete pielea fierbinte. „Dupa toate chestiile pe care le-am facut cu tine si dupa ce mi-ai aratat tot ce era de vazut, inca rosesti ca cel mai frumos trandafir. De ce?”, a intrebat cu vocea lui moale precum catifeaua.
Am vrut sa ridic din umeri, dar muschii mei nu au reactionat. „Pur si simplu este doar efectul pe care il ai intotdeauna. Ma pot rusina de chestii, chiar daca le-am facut sau vazut”.
„Dar tu esti cea mai superba creatura de pe intreaga planeta”, a expirat el, cuprinzandu-mi obrazul cu mana.
Simteam ca ma arde si mai tare in timp ce am pus mana peste a lui. „Cel mai frumos trandafir din gradina care inca se inroseste”, i-am spus cu un zambet mic aparut pe buze.
A scapat un chicot foarte delicat inainte sa-si aplece fruntea catre a mea. „Tu, iubita mea, esti unica”, mi-a spus.
„Si tu inca ma iubesti, oricum”, am glumit cu el.
„Mereu si pentru totdeauna”.
„Ar trebui sa pleci”, i-am soptit, fruntile noastre odihnindu-se una de alta, doi iubiti topindu-se impreuna intr-unul, savurand momentul cu ochii inchisi.
Cand a oftat, a deschis ochii.
„Nu vreau ca sora ta sa te castreze pentru ca nu ai ajutat”, i-am spus.
A ras de asta. „Deci asa stau lucrurile. Nu ma vrei decat pentru sex! Ma simt atat de folosit”.
L-am impins in umarul drept, in gluma, dar nu m-am abtinut sa nu rad de el. „Ce pot sa spun? O fata are si ea nevoi”, i-am spus. Cu toata sinceritatea, afirmatia era atat de adevarata. Barbatii sunt cei care se gandesc la sexul salbatic, dar a existat mai mult de o ocazie in care eu am sarit pe Edward, fara ca el sa se astepte la asta.
Barbatii sunt niste porci care se gandesc tot timpul la sex...dar la fel sunt si femeile.
„Bine, dulceata, ne vedem diseara”, a spus el plantand un sarut foarte tandru pe buzele mele.
Am suspinat cand gura lui a eliberat-o pe a mea. Nu vroiam sa plece. Pur si simplu nu era corect.
„Te iubesc!”, i-am spus sunand complet patetica, aproape scancind, ca si cand ar fi fost o scuza pentru el sa ramana.
„Si eu te iubesc!”, a spus el zambind, dandu-mi drumul la mana si luand mana de pe obraz, inainte sa coboare scarile verandei. „Ah, si, Bella!”, s-a intors sa spuna. „Sper ca te-ai bucurat de acel sarut, pentru ca este ultimul lucru tandru pe care il vei simti diseara”.
Un fior de placere mi-a trecut prin trup, lasand o urma de caldura, care a crescut cand Edward mi-a facut cu ochiul, dupa care s-a urcat in Volvo, pe care l-am pangarit pentru a nu stiu cata oara noaptea trecuta.
Deci, la noapte voi avea parte de Durul Edward. Am chicotit in sinea mea in timp ce am deschis usa din fata si m-am intors in bucatarie sa ma apuc de lucru. Imi placea la nebunie Durul Edward! Aveam sentimentul ca Ziua Recunostintei va deveni curand una dintre sarbatorile mele preferate.
EDWARD
Sa plec de langa Bella nu a fost niciodata usor. Uram asta! Iesirea de pe aleea ei mi-a adus aminte de fiecare moment in care a trebuit sa ne despartim, dupa ce petreceam sfarsitul de saptamana impreuna in dormitorul celuilalt. Ma consola faptul ca stiam ca acest sfarsit de saptamana era mai lung. Inca nu-mi placea sa plec de langa ea, chiar daca urma sa o vad in doar cateva ore.
Cea mai rea parte a fost ca am parcat in fata casei, am alergat inauntru si am fost asaltat de doua dintre cele mai agresive fete pe care le-a intalnit cineva vreodata si de mama mea! Am privit peste umerii lor, cand ele discutau cu mine, tinandu-mi o prelegere cu privire la faptul ca trebuia sa fiu demult acasa, sa-l vad pe Emmett in bucatarie, cu un sort roz cu flori albe.
Fratele meu a ridicat privirea de la ceea ce facea si a intalnit-o pe a mea, dand din cap intr-un fel trist si solemn, ca si cand ar spune „Fugi! Fugi cat mai poti!”. Saracul Emmett era incarcat de nenumarati stiuleti de porumb, in timp ce trecea peste ei un cutit foarte ascutit, desprinzand boabele.
„Ce l-ati pus pe Emmett sa faca?!”, am strigat peste vocile fetelor.
„Ce?”, a intrebat Alice, intorcandu-se sa-l priveasca pe fratele nostru. „Aa, face porumbul, normal”, a spus ea, privindu-ma de parca am intrebat in pofida faptului ca eram destul de inteligent pentru a fi student la medicina.
„Stiu”, am spus dandu-mi ochii peste cap. „Dar voi nu ati auzit de porumb la conserva?”, am intrebat.
Toate trei fetele au suspinat adanc, in timp ce si-au dus mainile peste gura.
„Frate, nu ar fi trebuit sa spui asta”, a comentat Jasper in liniste, in timp ce a trecut pe langa mine cu un sort roz aprins si verde, care avea pe fata o broscuta intr-o palarie de bucatar. Cara o cutie mare din care ieseau decoratiuni de Ziua Recunostintei.
„Am crezut ca te-am educat mai bine de atat, fiule”, a spus Carlisle, la fel de incet, in timp ce trecea cu bratele pline de pungi de la bacanie.
„Nu cred ca tocmai a spus asta”, a soptit Esme, si jur ca am vazut lacrimi in ochii mamei mele.
Celelalte doua fete s-au intors catre mama, fluturandu-si mainile ca si cand ii faceau aer.
„Nu a vrut, mama”, a asigurat-o Alice pe mama noastra. Fetele pareau sa fie singurele care o puteau tine pe picioare pe bolnava Esme.
„A fost doar o gluma, nu-i asa Edward?”, a spus Rose, fixandu-ma cu privirea.
I-am aruncat o expresie de ‚ce dracu`’, dar stiam ca mai bine nu ma pun cu fetele astea. Asa ca, in schimb, am spus simplu: „Mdea, mama. A fost doar o gluma. Cunosc problemele porumbului la conserva”. Daca ea s-ar fi uitat la mine, si-ar fi dat seama ca eram sarcastic.
Am mutat privirea spre bucatarie, unde se ascundeau ceilalti barbati, infasurati in sorturi. Toti trei au scuturat din cap si au ridicat din umeri, aratand la fel de dezorientati ca si mine.
„Pe toti sfintii!”, a oftat Esme punandu-si o mana pe inima. „Nu o mai speria pe saraca ta mama asa”, a spus ea, lasand sa-i scape un raset putin nervos. „Pentru o secunda, am crezut ca vorbesti serios despre mine servind porumb la conserva!”
Cu asta, toate trei fetele au inceput sa rada, ca si cand ideea asta era cea mai ridicola pe care au auzit-o vreodata.
„Bine, ce vreti sa fac?”, am intrebat cand s-au domolit rasetele. „Vad ca Jasper a adus decoratiunile. Sa decorez?”. Din nou, am pus o intrebare aparent inofensiva. Dar trebuia sa fi stiut mai bine. Se pare ca faptul ca in ultimul timp nu venisem acasa (excluzand vara trecuta, normal) ma facuse sa uit in ce casa traiam.
„Nu fi ridicol!”, aproape ca a tipat Alice la mine. Sunt sigura ca ochii mei mariti au exprimat surprinderea mea fata de iesirea ei.
„Nu, dragule”, a spus Esme mult mai calma. „Vreau sa scoti vesela din portelan chinezesc. Crezi ca te descurci?”, m-a intrebat ea, de parca eram din nou la gradinita.
Am dat din cap. „Da, cred ca ma descurc”, i-am spus, incercand sa nu par sarcastic. Clar ca statusem prea mult in jurul lui Jasper.
Fetele au mers in sufragerie, vorbind despre decoratiuni si fluturandu-si mainile, in timp ce eu m-am indreptat spre bucatarie.
„Nici un rahat, Sherlock”, a mormait Emmett, dandu-si ochii peste cap la mine.
„Emmett, limbajul”, i-a spus Carlisle. „Vezi sa nu te auda mama ta vorbind asa, ori iti va da naibii fundul”, a spus el, despachetand cumparaturile pe care il vazusem carandu-le.
Am chicotit in sinea mea, in timp ce scoteam vesela si o asezam cu grija pe tejghea. „Chiar trebuie sa faci tot porumbul ala, doar sa-l tai si sa pui boabele intr-un bol?”, l-am intrebat pe Emmett.
S-a intors si m-a fixat cu privirea. „Da”, m-a sicanat, clar ca nu era prea fericit de modul in care isi petrecuse dimineata.
„Frate, ce nasol!”, am chicotit.
„Ooh? De parca sa coci placinte cu Bella era mai bine”, si-a batut el joc.
Nu am putut sa nu rad cu superioaritate la el cand mi-am adus aminte cum a trecut dimineata mea. „De fapt, da, era mult mai bine. Sa intri si sa-ti vezi logodnica sexy miscandu-se pe melodia lui Warrant in timp ce face placinte este un mod foarte placut de a-ti incepe dimineata”.
„Sti ceva, Ed”, a bombanit Jasper, spalandu-si mainile in chiuveta, „cateodata chiar te urasc”.
„Eee, haide. A fost chiar atat de rau?”, am intrebat eu.
„DA!”, au raspuns ei fara ezitare.
„Ai vazut incidentul cu porumbul! Dimineata am intrebat acelasi lucru si jur ca mama aproape a facut un atac de cord”, mi-a spus Emmett.
„Si nu am primit nimic de la Alice de cand am parasit caminul!”, s-a plans Jasper. „Aseara, abia daca m-a sarutat. Edward, sunt barbat! Am nevoi!”, a spus el cu disperare. „Nu a facut decat sa palavrageasca despre decoratiuni si pe unde sa le puna”. Si-a trecut o mana prin par, amintindu-mi de mine. „O sa il ucid pe tampitul care a inventat Ziua Recunostintei! O sa fac asta! Jur!”
„Usor, Jazz”, a spus Emmett, miscandu-si mainile in sus si in jos, expirand si inspirand adanc. Jasper i s-a alaturat la exercitiul de respirat si am realizat ca familia mea atinsese un nivel ciudat.
„Woaaa”, a fost tot ce am putut sa spun drept raspuns.
„Nici eu nu am primit nimic...”, s-a bosumflat Emmett, lasandu-l pe Jasper sa respire singur. „Eu si Rosie nu am mai jucat de cinci zile ‚Ascunde Puiul de Curcubeu’!”. A scuturat din cap de rusine si dezamagire. „Daca ziua nu se termina curand, puiul ala sarac va fi pierdut pentru totdeauna!”
„Nici Esme nu a fost ‚preocupata’ in ultimul timp”, s-a bagat si tatal meu, privind in podea rusinat. Dumnezeule! Serios? Daca mama si tata jucau jocuri nebune precum Emmett si Rose, nu voi mai trece niciodata pe langa camera lor. „Am crezut ca o sa o surprind la dus dimineata...stiti voi, sa o ajut sa se calmeze putin. Ei, era atat de incantata si preocupata de cina ei, incat, cand mi-a venit randul la spalat...ei, sa spunem doar ca Bert, Ernie si Big Bird au fost frecati putin cam dur pentru preferinta oricarui barbat”.
Eu, Jasper si Emmett ne-am incovoiat cu respiratia ascutita, in timp ce ne-am dus mainile jos la zona inghinala.
„La naiba, la naiba!!! Sase, fata la orizont! Sa pareti ocupati!”, ne-a spus Jasper, iar noi ne-am intors la sarcinile pe care le aveam de indeplinit.
Cand scoteam vesela din cutia in care era pusa, m-am rugat sa trec peste cina fara ca penisul si bilutele mele sa fie frecate sau fara sa-mi pierd puiul in curcubeu. Daca pot sa supravietuiesc pana atunci, stiam ca la noapte va fi meritat toata agonia la care m-ar fi supus Rose, Alice sau mama.
La noapte, o sa o am pe Bella mea, iar ea va geme sub mine pana la orele diminetii.
„Carlisle, am spus Value Time, asta este Food Club!”
„Emmett, ce dracu` cauta un miez ca asta in porumb?!”
„Jasper, iti stergi mainile alea si-ti misti fundul sa faci ceva folositor?!”
M-am timorat la tipetele fetelor, care rasunau in bucatarie.
Inspira adanc, Edward. Intai...trebuie sa supravietuiesti asteia.
BELLA
Dupa ce am fost convinsa ca placintele arata perfect si Charlie imi gustase piureul de cartofi de vreo sapte ori, m-am decis in sfarsit ca totul este asa cum trebuia sa fie.
„Tata”, am spus indreptandu-ma spre sufragerie, unde isi petrecuse toata dimineata, „trebuie sa mergi sa-ti faci dus sau nu o sa mai am timp suficient sa folosesc baia”. Erau nasoale momentele ca asta, cand trebuia sa imparti baia.
„Da, da”, a mormait el, facandu-mi un semn cu mana, in timp ce se uita la televizor.
Nu vroiam sa fac asta, dar nu mi-a dat de ales. Cu un oftat, am mers la masuta de cafea si am luat telecomanda, apoi am inchis televizorul.
„Bells!”, s-a smiorcait el, privindu-ma cu o expresie trista.
„Charlie, acum, am spus!”, am vorbit cu forta, punandu-mi mainile in solduri, sa-i dau de inteles ca nu glumeam.
A mormait un ‚bine’, inainte sa se tarasca sus in dormitor sa-si ia hainele. Cateva minute mai tarziu, am auzit trantindu-se usa de la baie si am zambit, mandra ca am reusit sa-l faca pe tatal mau sa faca ce i s-a spus.
Am urcat in camera mea si am gasit cutia pe care o lasase Alice. Era unde o lasase, pe patul meu. Am inlaturat lipiciul si am scos hartia. Inauntru, am gasit ceva ce am crezut ca este un superb pulover bej. Oricum, cand am scos, am realizat ca era de fapt o rochie.
Am fost foarte impresionata de gustul lui Alice. Avea maneci trei sferturi si imi ajungea pana la genunchi. Era destul de conservatoare pentru Alice si am zambit la ideea ca a omorat-o faptul de a ma acoperi atat de mult.
Imi adusese si pantofi, stiind ca nu imi adusesem acasa nimic, in afara de tenisi. Erau niste botine negre, din piele, pana la glezna. Foarte dragute si stilate m-am gandit, tinand cont ca vorbeam de prezenta lui Charlie, Carlisle si Esme. Nu ca Esme si Carlisle nu ma vazusera imbracata si mai rau cat fusesem, in Mexic, dar acum conta.
Am asezat tinuta pe pat si pantofii pe podea, in fata ei, sa stiu de unde sa iau fiecare lucru. Am scos niste ciorapi negri si i-am bagat in botine. Am dat din cap la treaba facuta...bine, facuta de Alice.
Impatuream hartia, gata sa o pun in cutie, cand am simtit ceva ingropat in ea. Am dat cu grija la o parte hartia pana am vazut la ce se referea zambetul rautacios al lui Alice, cand a plecat dimineata.
Am ridicat vestmantul negru sa vad ca era un top din piele neagra, care se termina chiar sub sani. Se inchidea cu fermoar in fata, dar nu de tot.
Am scos urmatorul articol sa vad ca era o pereche de chiloti asortati. Am simtit cum ma inrosesc. Sigur, purtasem eu si mai rele, dar asta nu m-a oprit sa constientizez despre cum aratasem in tinuta din piele pe care o purtasem cu Edward.
Chilotii erau tot din piele neagra, dar, din fericire, erau gen boxeri. Aveau un fermoar in fata si i-am multumit Domnului in sinea mea ca ma epilasem. Sa-mi agat parul pubian in fermoarul ala, cu siguranta ar fi distrus intreaga noapte.
Era si un bilet de la prietena mea cea mai buna.
Bella,
Am gasit asta pentru tine si m-am gandit ca o sa-l scoata din minti pe Edward! Poti sa-mi multumesti mai tarziu! Imbrac-o pe sub rochie in seara asta si lasa-l sa vada putin din ea. O sa il scoata din minti. Ne vedem diseara!
Alice!
Am mototolit biletul, inainte sa-l arunc la cosul de gunoi, nevrand sa-l las la vedere, cu Charlie prin zona.
Am ridicat din nou tinuta din piele. Bine, corsetul de piele imi oferea un suport dragut, trebuia sa recunosc ca fata se pricepea. Macar nu imi luase un sutien cu vedere la sfarcuri, sa mi le lase sa iasa in evidenta prin rochie.
„Hei, Bells”, l-am auzit pe Charlie iesind din baie si venind spre dormitorul meu.
Am bagat repede lenjeria neagra in cutie, bagand-o in hartie si punand capacul, exact cand Charlie a ajuns la usa, sprijinindu-se de toc.
M-am intors, iar fata mea era cu siguranta imbujorata. „Aa, ce ai acolo?”, m-a intrebat el, uitandu-se la cutia de pe patul meu.
Deodata, mi se oprise respiratia si eram rosie la fata. „Aah...Alice mi-a adus o tinuta pe care sa o imbrac diseara, asa ca ma uitam”, i-am spus.
El se holba curios la mine, intrebandu-se probabil de ce eram asa rosie la fata si gafaiam de parca alergasem. „Eei, foarte dragut din partea ei” a spus. „Hmmm...arat bine?”, a pus intrebarea care, sunt sigura, il adusese in camera mea de la inceput.
Se imbracase cu pantaloni draguti si camasa de ocazie. Avea parul pieptanat si arata mai dragut decat de obicei, dar nu prea formal.
„Arati grozav”, i-am spus.
El a dat din cap, usor jenat, inainte sa iasa din camera si sa-mi vorbeasca peste umar. „Baia este toata numai a ta!”
Indata ce l-am auzit coborand scarile, am scos un sunet de usurare si m-am prabusit pe pat. A fost mult mai usor sa fiu obraznica pe timpul verii, cand nu era niciun adult prin zona.
M-am ridicat din pat, mi-am luat tinuta, inclusiv cea din piele si am intrat in baie sa-mi fac dus.
Asta e tot pentru azi...
Va doresc un week-end placut si calduros!
Ana-Charlie
3 comentarii:
multumiiiim!!!
cind am vazut ca ai inceput un fic nou am crezut ca o sa te lasi de YMMDCT sau ca o sa incepi sa traduci mai rar; hiuuuuuuuuu; mam inselat vad ca:D
multzumim>:D<
Numai putin..pana acum sunt doar 3 capitole din YMMDCT ?
Imi place foarte mult !
Faci o treaba excelenta :*
Trimiteți un comentariu