marți, 27 aprilie 2010

Linia Rosie

AVERTIZARE!!! Capitol cu scene deosebit de agresive!!!

15. Cuibul lui Raven
Bella
Inca pot sa simt ploaia rece picurand pe sanii mei cand spatele mi s-a arcuit in sus, siroaie de apa scurgandu-se pe mine cand el s-a impins din nou in mine.
Ca la un indiciu, a fulgerat, dezvaluind orasul ochilor mei, cand tunetul a racnit la noi, facandu-si cunoscuta furia la calea pe care o urmasem noi, aceea de a ne-o trage neobositi pe acoperisul meu, simtind cu nerusinare cum cad hainele de pe mine datorita mainilor brutale si rautacioase ale atacatorului meu intunecat si umed.
Dumnezeule, cate pozitii am facut? Nu le pot numara pe toate, stiu doar ca, atunci cand ma cara pe scari pusa pe umarul lui pentru a ajunge in apartament, nici macar nu-mi pasa ca eram complet goala si ca m-ar putea vede cineva, chiar daca era ora 4 dimineata cand, in final, ne-am satisfacut unul pe celalalt, cel putin pana atunci.
El a avut grija de mine, m-a uscat si m-a imbracat intr-un tricou confortabil si in pantaloni de pijama, iar el si-a pus tricoul de noapte pe care i l-am facut cadou, ca intotdeauna, cu o pereche de pantaloni scurti. Ghemuindu-ne sub asternuturi, de data asta m-a tinut el in brate, fata mea odihnindu-se fericita pe pieptul lui care se umfla usor. Vroiam sa-i spun din nou ca il iubesc, dar m-am calmat mai mult si am realizat cu ce probleme ne infruntam acum, cand amandoi spusesem aceste doua cuvinte importante.
O parte din mine se temea sa adoarma, deoarece se putea ca dimineata el sa fie plecat si sa ma astepte un bilet, in care sa-mi explice regulile si cum le-a incalcat el, permitandu-si sa simta ceva pentru mine, si cum nu poate fi nimic intre noi.
Dar atingerea lui este atat de blanda si reala pe trupul meu, mai ales dupa orele de placere indurate, si am adormit oricum, simtindu-i buzele in parul meu.
Mi-a luat numai patru ore sa ma trezesc speriata, uimita, tremurand si temandu-ma ca suspiciunile mele paranoice erau corecte.
Soarele stralucea deasupra piciorului patului meu si am fost bucuroasa sa vad in pat doua corpuri in loc de unul. Este aici inca. M-am relaxat si am respirat usurata.
Credeam ca el doarme profund, dar vocea lui mi-a plutit in ureche. „Ai visat urat?”, m-a intrebat vocea de zeu, sunand ingrijorat.
Haios, dar acum eram treaza...si se parea ca si el era. Nu parea obosit sau macar somnoros. Fara sa am inca puterea sa-l privesc in ochi, mi-am amintit rapid de multele greseli facute de mine noaptea trecuta: bautura, cataratul pe scari spre Victoria, care m-a facut sa trec peste prietenele mele care incercau sa ma opreasca, bataia in usa ei, felul in care am sarit pe birou si am apucat-o de par...si cel mai stupid dintre toate – acel te iubesc spus in ploaie.
Cum sa fiu obosita cand am stricat totul atat de rau si am facut ceva atat de josnic?
„Nu”, vocea mi-a sunat ca a unei fetite. „Amintiri neplacute”.
Si-a plimbat degetul in jurul buzei mele de jos, inca extrem de iubitor si tandru, cu toate ca ar trebui sa fie nervos pe mine chiar acum.
„Culca-te la loc, domnita Bella”, vocea ii era adanca si ma legana. „Azi este sambata si poti dormi pana tarziu”.
Sambata – ziua 6.
Au mai ramas doar 8 zile...Urasc cat de repede trece timpul. Al naibii timp.
M-am fortat sa ma ridic si macar sa incerc sa-mi cer scuze pentru ce facusem. Ii datoram atat de multe lui.
„Edward...”, imi venea sa plang, dar nu mi-am dat voie. Statea intins in spatele meu, dar eu tot nu aveam puterea sa-l privesc in fata. Si ma durea sufletul din cauza asta.
El nu spunea nimic si ma speria si asta, dar m-am fortat sa vorbesc.
„Edward, sunt atat de proasta”, am inceput, afirmand ce era evident. „M-am imbatat...si eu nu ma imbat niciodata...si Victoria...eram atat de furioasa pe ea...geloasa, presupun. Mi-am pierdut controlul si ne-am pus pe toti in pericol. Am fi putut fi raniti...si asta din cauza mea, tu cu siguranta VEI fi ranit”.
Bine, acum plangeam...stiam ca nu voi fi in stare sa ma abtin prea mult.
S-a ridicat si m-a luat in brate pe la spate si buzele lui mi-au atins o parte din umarul gol.
„A fost vina mea”, a spus cu o voce scazuta langa urechea mea. „Ti-am cerut sa mergi cu mine, din nou, fara sa ma gandesc ce va insemna pentru tine. Eu doar...nu am vrut sa fiu singur noaptea trecuta...macar o data. Mi s-a parut dragut sa am pe cineva. Dar am uitat...eu nu pot sa am pe cineva. Tu nu imi apartii, Bella, atat de mult pe cat imi doresc asta”.
M-am incordat si am lasat lacrimile sa-mi curga fiind pe cale sa ma contrazic cu el, dar el m-a strans si mai tare.
„Te rog, nu...doar...asculta...”, m-a rugat. „Nu te intoarce. Nu pot sa o spun daca trebuie sa te privesc in ochi, Bella”.
M-am relaxat si nu m-am miscat. M-am fortat sa spun. „Da-i drumul, Edward”.
A luat o gura de aer si a inceput. „Stiu ce ne-am spus seara trecuta si nu imi voi retrage niciodata spusele, Bella. A trecut o vesnicie de cand mi-am dorit sa spun cuiva aceste cuvinte, in afara fiicei mele. Dar...”
Uite ca vine...nu vroiam, dar un hohot de plans mi-a scapat si i-am simtit buzele sarutandu-mi gatul si nasul perfect gadilandu-mi parul pana cand m-am calmat si am incetat. Ii auzeam vocea soptind „Shhh...shhh...” si asta m-a ajutat putin, dar stiam ca oricum vor veni cuvintele care ma vor distruge.
Am asteptat si el s-a oprit din sarutat. Apoi, a continuat.
„Imi doresc sa te iubesc, Bella”, a spus. „Dar nu pot. Este gresit ca noi sa fim indragostiti unul de celalalt. Chiar daca este adevarat. Mai avem inca opt zile impreuna...si vreau sa fiu cu tine, Bella. Dar nu ne mai putem spune ca ne iubim. Este prea crunt...pentru oricare dintre noi, sa pretindem ca avem vreun fel de viitor impreuna. Nu avem. Imi pare rau, Bella. Imi pare atat de rau”.
Vocea i s-a spart la ultimele propozitii si inima mea batea mai repede decat mi-am imaginat vreodata. Stiam ca va spune ceva de genul asta, dar nu am crezut ca va fi atat de al dracului de paralizant sa-l aud spunand asta.
„Ai spus ca nu exista gresit pentru noi”, mi-a tremurat vocea, lacrimi curgandu-mi din ambii ochi.
Nu mi-a raspuns, dar mi-a fost prea teama sa ascult daca plange si el.
Dupa un minut, vocea lui Edward a sunat putin mai puternica si inca ma tinea in brate.
„Azi, te vei distra putin cu prietenele tale”, a spus Edward. „Am aranjat asta pentru tine. Azi stai putin departe de mine si aduna-te. Diseara, te scot la cina si putem avea o intalnire. Apoi imi poti spune daca vrei sa raman sau nu. In orice caz, nu-ti voi da batai de cap. Bella, orice vrei tu, este ceea ce vreu si eu. Poti sa-mi spui doar da...sau nu”.
Imi doream sa fac terapie cu el chiar acum, dar nu stiam daca puteam face fata in acel moment. Sunt atatea intrebari pe care le am pentru el, atatea lucruri pe care vroiam sa le stiu...dar, in acelasi timp...nu vroiam sa le stiu.
Este el bine? Poate ca ar trebui doar sa ma distrez cu el in urmatoarele opt zile, sa-mi fac sedintele cu el, si sa-l las sa plece. Poate ca nu-l puteam iubi cu adevarat dupa numai 5 zile. In ‚Podurile din Madison County’ personajele s-au indragostit in mai putin de 4 zile...oh, Hristoase, acum caut ajutor in filme, grozav. Daca tot merg pe ruta asta, as putea foarte bine sa urmaresc ‚Frumusica’ din nou si sa iau niste notite. Cred ca Julia Roberts a fost mult mai usor de salvat decat va fi Edward.
Tot ce a trebuit ea sa faca a fost sa-l sarute pe Richard Gere si sa urce in limuzina lui. Eu va trebui sa ma ocup de tarfa de Victoria, de parintii lui Edward, de lista lui de probleme psihice si, daca rezolv cu toate astea, mai ramane doar problema plictisitoare de a avea grija de fiica lui Edward, si tot as fi in intuneric cu toata situatia. Lasand astea la o parte, tot ce mi-a mai ramas de facut era sa ma ocup de inima franta a lui Edward, de increderea lui de sine spulberata, de propriul sau dezgust de sine, sa nu mai mentionez de amintirile lui din trecut, incercand sa construiesc un viitor si bucurandu-ma de prezent.
Imposibil.
Dar, tot il iubesc.
Se pare ca eu si Edward avem ceva in comun. Si mie imi place sa ma pedepsesc singura.
„Acum...”, a spus Edward, tinandu-ma inca in fata lui, mutandu-ne jos din pat pana cand am iesit din dormitor catre baie, „te vei inchide in baie ca data trecuta, si eu voi veni din nou sa te salvez. Si incepem de acolo, bine?”
Tot nu-i vazusem fata cand mi-a facut un branci usor in baie si a inchis usa in spatele meu.
Daca m-as putea intoarce in timp...numai ca problema este ca...l-as iubi chiar si atunci.
Am incercat sa intru in joc, dar vocea mea nu era foarte convingatoare.
„Edward?”, l-am strigat.
„Da, Bella?”, vocea lui era chiar langa usa.
„Am nevoie de tine”, a fost tot ce mi-a venit sa spun si vocea mi s-a spart putin.
Nu vorbeam deloc despre nenorocita de usa. Stiu ca el este destul de destept ca sa-si dea seama de asta.
A trecut o mica pauza si apoi mi-a vorbit, sunand adanc.
„Da-te inapoi, Bella”, a spus, toata joaca si gluma disparand din vocea sa.
Eram in spate, dar nu sub dus, cand usa s-a deschis, dar de data asta nu a lovit peretele. In acel moment i-am vazut fata si m-am intrebat daca si a mea arata la fel de trista si goala ca a lui.
Inainte ca macar sa scancesc sau sa-mi curga lacrimile, el era aici, strangandu-ma in brate, soptindu-si parerile de rau, in timp ce ma agatasem de el. Pur si simplu ma uram pentru ca eram asa, intrebandu-ma cate alte fete s-au indragostit de el asa. Sunt sigura ca nu eram prima care ii provoca o depresie in timp ce incerca sa pastreze lucrurile intr-o nota lejera, distractiva si libera.
In final, frecandu-ma la ochi, Edward mi-a ridicat fata catre a lui si a plantat un minunat sarut profund pe gura mea.
„Hai sa mancam”, a sugerat, incercand sa-si faca vocea placuta cand m-a aruncat pe umarul lui, m-a dus in bucatarie si m-a asezat pe un scaun, el incepand sa-si scoata tricoul pe care i-l dadusem, din nou avand foarte mare grija de el, impaturindu-l chiar mai bine decat prima data.
„Ce zici de niste oua, bacon si un sandvis cu branza?”, Edward avea iar expresia lui fericita si eu am incercat sa fac acelasi lucru, sunt sigura ca fara succes.
„Bine”, am ridicat din umeri.
Edward m-a privit ca si cand stia ca nu sunt atat de antrenata ca el in arta de a convinge, dar iertandu-ma pentru asta cand mi-a turnat suc de portocale si mi l-a asezat in fata.
„Deci...”, Edward a inceput sa se tina ocupat scotand lucrurile din frigider. „Poate diseara, daca vrei sa raman, putem face din nou terapie?”
„Vreau sa ramai”, l-am informat pentru inceput. „Si...acum iti place terapia? Asta este a doua oara cand ceri terapie”.
„Imi place ideea ta...cu legatul la ochi si restul...”, a luat o gura de suc din paharul sau. „M-a facut sa ma simt foarte liber sa vorbesc. Si, din moment ce deja sti mare parte din povestea mea, as putea foarte bine sa-ti spun si restul. Chiar mi-ar placea sa sti. Acum te cred, Bella. Tu chiar te-ai...lipi de mine. Am vazut asta cand am fost sa fac acel film. Aia a insemnat foarte mult pentru mine, sti...”
A spart cateva oua si a scuturat din cap ca pentru sine, de parca mi-ar fi spus prea mult sau un lucru gresit, dar mie imi venea altceva in minte acum.
„Uite ceva ce vroiam sa vorbesc cu tine”, am ranjit. „Si nici macar nu cred ca ai realizat asta...dar...noaptea trecuta...cand Victoria vroia sa...ma taie...”
„Dumnezeule, Bella”, s-a intors Edward spre mine, acum avand o fata aspra. „Asta imi aduce aminte, daca vreodata te mai apropii de Victoria sau de Fire, jur, o sa-ti trag cateva la fund, ca n-o sa sti ce te-a lovit. Promite-mi, acum, ca nu vei mai face asa ceva”.
„Iti promit ca nu o sa ma mai apropii de Victoria, cum suna asta?”, m-am oferit.
„Promisiunile tale oricum nu sunt bune”, a glumit. „Ai promis si ca nu te indragostesti de mine si ai incalcat-o pe asta”.
„Oricum...”, i-am taiat-o, usor iritata. „Noaptea trecuta, ai infruntat-o. Ai spus ca daca incearca asta, va trebui sa o opresti. Si ea a dat inapoi. Ai vazut asta?”
Expresia lui parea putin ciudata si nu-i puteam citi gandurile, dar a vorbit. „Nu cred ca a vrut sa mearga atat de departe. S-ar putea sa fi scos cutitul din instinct. Il tine acolo in caz ca intra cineva. Pentru ea esti o clienta, nu a vrut sa te taie cu adevarat, Bella. Cred ca am calmat-o”.
„Nu subestima asta, Edward”, l-am contrazis cand prajea ouale si sunca, stand cu spatele minunat la mine. „Ideea este ca, tu chiar ai infruntat-o. Si ea...te-a ascultat. Nu intelegi cat de important este acest lucru?”
„Da, este foarte important”, vocea lui suna infundata. „Inca sunt sclavul ei, tu inca iti pastrezi fata...este un miracol”.
„Ufff, uneori esti asa un idiot!”, m-am incruntat la spatele lui in timp ce el a chicotit, gatind in continuare. „Si mai este un lucru de mentionat. Chestia asta cu sclavia. Nu poti sa fi sclavul ei, Edward. Lincoln a abolit sclavia in anii 1800”.
„Bella...sunt multe pe care nu le sti”, s-a intors Edward spre mine, privindu-ma in ochi. „Dar ea chiar...ma detine. Sunt multe cu privire la Victoria”.
„Ei bine, povesteste-mi despre asta”, am baut niste suc. „Mi-ai spus despre camatari si ca Victoria le-a platit, si ca apoi a spus ca te detine. Dar asta nu inseamna ca este adevarat, nu-i asa?”
„Este mai mult decat atat”, s-a intors Edward spre mine, punand o farfurie in fata mea, cu sandvisul pe ea, apoi asezand una la fel la locul unde statea el. „Daca era numai chestia ca ii sunt dator, ar fi fost diferit. Deja i-am returnat banii pe care i-a dat camatarilor acum mult timp, dar...in noaptea dupa care am facut aceasta...intelegere cu ea, barbatii astia au venit la club, cu Victoria. M-au facut sa trec prin acest ritual ciudat si eu am crezut ca este vreun joc sexual pe care il juca Victoria cu mine. Am semnat un contract. M-au taiat si mi-au luat niste sange. A fost straniu, dar am facut-o. Pur si simplu, am facut-o”.
„Asta tot nu inseamna nimic...”
„Familia Victoriei – acesti barbati – mi-au spus ca daca incerc sa fug sau incep ceva, se vor folosi de sangele meu pentru a ma lega de orice crima sau viol vor ei. Familia Victoriei este un fel de mafie. Nu stiu de ce le pasa daca raman cu Victoria, dar chiar au vorbit serios cu mine. M-au amenintat chiar cu fiica mea. Asa ca, sunt sclavul ei. Nu pot sa plec nicaieri”, a sunat el atat de fara sperante.
„De ce ai fost de acord cu toate astea?”, eram uimita.
„Era ori asta ori sa fiu omorat chiar atunci de camatari”, acum s-a asezat in fata mea, luand sandvisul si muscand din el. „In acel moment nu ma aflam in situatia de a negocia. Bella, fiica mea are nevoie de bani. Fiica mea are nevoie de o gramada de bani. Asta este motivul pentru care am ramas cu Victoria. Nimic altceva nu m-ar tine acolo. Ei stiau ce fac. Ma au la mana”.
Ma simteam rau pe dinauntru cand el ma informa cu lejeritate despre asta si parte din mine spunea uita, este fara speranta, dar restul de 99% din mine a decis sa continue sa lupte pentru el, indiferent cat de imposibil parea.
„De ce au facut asta acei barbati?”, am intrebat cu voce tare, fara sa inteleg.
„Nu stiu”, a ridicat Edward din umeri mancand. „Emmett nu este detinut si nici Jasper. Jasper este doar un dansator, el nu face sex cu clientele. Dar Emmett face. Cu toate astea, el nu este detinut de Victoria, poate sa plece de la Fire cand vrea el. Din cate stiu eu, sunt singurul pe care ea il detine complet”.
„Edward...”, am oftat, luand o muscatura din sandvisul meu. „Chiar te-ai blocat bine in lumea asta. Dar voi gasi o cale de iesire pentru tine”.
El a zambit, aproape razand de mine cu gura plina.
„Ooo, vei gasi, nu-i asa?”, a ranjit.
„Da, voi gasi”, l-am informat, aproape fixandu-l cu privirea, luand o muscatura mare din sandvisul meu.
„Ei bine, asta ar trebui sa te tina ocupata in urmatoarele opt zile”, a chicotit inghitind. „Jumatate din zilele noastre inca sunt pentru jocuri sexuale bizare, deci se pare ca ai numai patru zile”.
„Vorbesc serios, Edward”, m-am incruntat. „Sunt prietena ta si am de gand sa gasesc o cale de iesire pentru tine”.
„Bella...”, expresia lui a devenit foarte serioasa. „Sa nu faci nimic. Daca se intampla ceva si fiica mea este ranita...nu vom mai fi prieteni deloc”.  
„Nu sunt proasta, Edward”, am spus, incercand sa ignor ultimele lui cuvinte si teama pe care mi-au provocat-o. „Niciodata nu voi face ceva care sa o puna in pericol pe fiica ta. Nu voi face decat sa caut o modalitate de a te elibera, atat. Si tu nu ma poti opri din a face asta”.
„Bine”, s-a relaxat Edward putin. „Dar nu lua legatura cu Victoria din nici un motiv. Vorbesc serios”.
„Nu o voi face”, am fost de acord. „Hei, sandvisul asta este al naibii de bun, Edward. Poate ca ai putea fi un bucatar care prepara minuturi”.
Glumeam si imi doream sa-l vad razand sau zambind. Si am obtinut asta. A ras, scuturand capul la mine, bolborosind ceva despre nebunie.
Hei, sunt studenta la facultate. Nu pot sa-mi dau seama de asta. Mda, bine.
Cand am terminat de mancat, l-am intrebat pe Edward ce va face astazi, cat voi fi plecata.
„Azi trebuie sa fac curatenie la Fire”, mi-a spus fara sa clipeasca. „Nu-i mare scofala, voi singur acolo toata ziua, dar este ceva de vopsit, ceva intretinere de facut”.
„In subsol?”, am intrebat inainte sa gandesc.
„Da”, a spus cu un ranjet. „Echipamentul trebuie uns si intretinut”.
„Camera ta este acolo, in subsol?”, am mers mai departe.
Ochii lui s-au uitat crucis la mine si atunci am adaugat. „Emmett a spus...ca ai o camera acolo”.
„Este o camera draguta”, a sunat putin defensiv. „Si nu, este separata de subsol, cu toate ca am dormit multe nopti in subsol, daca asta vroiai sa sti”.
„Edward...”, am inchis ochii, apoi l-am privit direct. „Daca gasesc o cale de iesire pentru tine si fiica ta...o vei parasi?”
A zambit in sinea lui si apoi mi-a zambit mie.
„Daca printr-un miracol cineva imi gaseste o iesire care nu o afecteaza pe fiica mea...atunci, da, voi pleca”, mi-a marturisit, apoi a adaugat. „Dar, Bella...nu exista cale de iesire. Te voi lasa sa incerci sa gasesti daca asta iti doresti, dar...am sucit-o intr-un milion de cai diferite. Si am ajuns la concluzia asta. Nu exista cale de iesire. Punct. Crede-ma. Nu-ti pierde timpul. Hai sa ne bucuram de timpul nostru impreuna. Nu foarte des primesc doua saptamani cu un inger. Poate sunt egoist, dar vreau fiecare secunda pe care o am cu tine. Pentru ca asta este tot ce avem. Intelegi?”
Am dat din cap, nevrand sa vorbesc si sa-mi aud vocea spargandu-se din nou. Ma gandeam din nou la ‚Podurile din Madison County’, in care patru zile au fost tot ce au avut si ea nu a mai auzit vreodata de el pana in ziua in care el a murit si toate lucrurile lui au venit la ea intr-o cutie. Ma puteam vedea, o batrana de 90 de ani, scotand tricoul pe care i l-am cumparat dintr-o cutie venita cu posta si murind in interiorul meu.
„Ma voi ocupa de vase...”, s-a aplecat in fata, sarutandu-mi buzele cu un zambet. „Si tu vei merge sa faci un dus si te vei pregati sa mergi la cumparaturi”.
Am scancit. „Urasc cumparaturile”.
„Du-te”, a aratat cu degetul...si am mers, fara tragere de inima, fara sa ma bucur de asta.
Edward
Imediat ce am auzit-o pe Bella la dus, eram in siguranta sa-mi dau telefonul.
Am inchis ochii, asteptand cat a sunat de doua ori, apoi a fost ridicat si mi-a raspuns vocea lui. „Alo?”
„Buna, Ben”, am incercat sa sun placut, chiar placandu-mi sa aud vocea batranului.
„Edward!”, a sunat bucuros sa ma auda. „Ce faci, pustiule?”
„Bine, bine”, am spus, punand tigaia din cuptor in chiuveta. „Nu v-am trezit, nu-i asa?”
„Nu, nu, glumesti?”, a pufnit Ben. „Aceasta micuta bila de energie se trezeste inca de la rasarit!”
Am zambit, vizualizand-o in mintea mea si am ras impreuna cu Ben timp de o secunda.
„Vrei sa vorbesti cu ea?”, m-a intrebat el.
„Nu chiar acum, Ben”, am spus. „Vroiam doar sa va anunt ca nu voi putea sa sun azi la ora 3. Am o intalnire importanta de care nu pot sa scap. Deci...poate, mai tarziu in seara asta sau maine?”
„Stai putin, Edward”, vocea lui Ben suna mai serioasa acum si am auzit o usa inchizandu-se langa el, ca si cand ar fi mers in alta camera pentru intimitate.
La naiba.
Apoi, mi-a vorbit iar.
„Edward...ce se intampla, fiule?”, a intrebat Ben cu o adevarata ingrijorare in voce, fara sa judece. „Inca...mai lucrezi in acel loc?”
„Mda, de ce?”, am intrebat, panica crescand in vocea mea. „Spitalul inca primeste platile, corect?”
„Oo, da Edward, da, calmeaza-te”, m-a asigurat el. „Totul este platit si sti cat iti multumesc pentru asta...dar...ma simt atat de rau cu privire la asta, fiule. Nu mai lucra in acel loc. Asculta, iti voi trimite un bilet. Vino aici si stai cu noi. O sa o rezolvam in alt fel. Sunt o multime de imprumuturi de ajutorare la care am putea aplica...si...”
„Nu, Ben...”, am spus si m-a omorat asta. Mi-ar placea la nebunie sa traiesc unde se afla fiica mea, dar acum este prea tarziu. Nu o pot parasi pe Victoria. Ii vor face rau lui Katie si mai degraba as muri decat sa-mi fac griji pentru asta tot timpul. Si Victoria stie exact unde locuieste Katie.
„Edward, asculta, vorbeste cu mine”, a spus el. „Imi spui Ben dar sunt si tatal tau. Acum nu ne-ati mai ramas decat tu si Katie. Nu te vrem acolo facand tot rahatul ala. Vino acasa. Lui Katie ii este dor de tine, fiule”.
Nu mai puteam sa ascult asta. Ma ucidea. Ar fi durut mai putin sa-mi fie sfasiata carnea de pe oase.
„Trebuie sa plec, bine, Ben?”, am incercat sa-mi pastrez vocea puternica. „Te sun maine. Pa”.
Am inchis inainte ca macar sa-i mai aud vocea si am incercat sa-mi alung idioatele de lacrimi din ochi in timp ce am aruncat tigaile in chiuveta, incercand sa-mi elimin din cap gandurile cu fiica mea fiindu-i dor de mine, plangand.
Multumesc Domnului ca Bella face dusuri lungi. In momentul in care a iesit din baie, varsasem cateva lacrimi si ma adunasem, toate vasele erau spalate si puse la uscat.
Mi-am facut si eu dus, dorindu-mi sa nu fi fost atat de trist dupa discutia de mai devreme cu Ben. M-as fi putut strecura in dusul Bellei si as fi putut avea parte de un dus haios. Dar mi-am amintit de seara trecuta, ei bine, pe bune, numai acum cateva ore pe acoperis, si m-am gandit ca poate ar fi bine sa-i dau putin spatiu pentru o vreme.
Uram sa stau departe de Bella si, de departe, chiar nu facusem asta, dar ea a spus ca ma iubeste. Si eu am crezut-o. O uriasa parte din mine dorea sa strige asta de pe fiecare acoperis si sa sarbatoreasca. Dar asta mi-a ingreunat problema. Una e sa sufar eu, dar acum va suferi si ea. Dragostea este atat de nemiloasa.
Si acum, ea vrea sa-mi gaseasca intr-un fel o cale sa scap de viata asta. Succes. Am ranit pe fiecare care m-a iubit. Tanya, Katie, acum si pe Bella.
Ar trebui sa o las pe Raven sa ma ia, oricum spre asta ma indrept. Poate ca, intr-o zi, voi fi norocos si va reusi sa ma omoare. Dulce, linistita moarte...
Mi s-a permis sa port un tricou si jeansi cand au sosit prietenele Bellei. Amandoua m-au salutat cu caldura si m-au imbratisat cand le-am deschis usa. I-am strecurat lui Rosalie plicul cu banii pentru cumparaturi, in timp ce Alice o tinea pe Bella de vorba.
Alice i-a inapoiat Bellei caietul pe care il luase aseara la club si i-a adus la cunostinta ca nu mai are voie sa bea vreodata in public in prezenta lor. Chiar incepeam sa o plac pe Alice.
Emmett si Jasper au fost de acord sa se intalneasca cu ele la mall, pentru a se distra si a face cumparaturi, si a parut o chestie normala si obisnuita ca ei sa-si petreaca timpul impreuna. Chiar daca devin numai amici pentru cateva zile, ar fi dragut, m-am gandit. Nu des au Emmett si Jasper sansa sa petreaca timp cu fete doar pentru distractie. Nu am primit de la ei nici un telefon suparat pentru ca am dat fetelor numerele lor, asa ca am banuit ca am avut dreptate.
Mi-am dorit sa fi putut merge, dar pentru azi aveam creionata tortura.
Se pare ca Alice le va duce la mall cu masina si au spus ca se vor intoarce in jurul orei 7 seara. Bellei nu i-a convenit asta, dar oricum s-a supus plangandu-se.
Inainte sa plece, am intrebat daca pot sa vorbesc un minut cu Bella. Rosalie si Alice au zambit una la alta si au coborat sa o astepte in masina.
„Bella...”, am inceput, tinand-o de maini. „Vreau sa-ti spun ceva. Aseara, am fost foarte speriat pentru tine si am spus niste lucruri gresite. Imi pare rau ca te-am facut proasta. Sa imi iei apararea asa cum ai facut tu cu Victoria...ti-a trebuit mult curaj si stiu ca ai facut asta pentru ca iti pasa de mine. Nu ai idee cat de mult inseamna asta pentru mine, Bella, asa ca...iti multumesc pentru asta. Sa nu mai faci niciodata asa ceva, dar, iti multumesc”.
Ea zambea si avea ochii incetosati cand mi-a raspuns. „Nici o problema”.
„Si imi pare rau pentru mai devreme cand am spus ca daca faci ceva ce o pune pe fiica mea in pericol nu vom mai fi prieteni. A fost o chestie de rahat ce am spus. Doar ca am devenit...foarte nervos cu privire la fiica mea. Intotdeauna vom fi prieteni, Bella. Chiar si dupa ce se termina perioada noastra impreuna, voi conta intotdeauna pe tine ca pe prietena mea. Stiu ca nu ai face nimic care sa ne faca rau”.
„Mersi”, acum parea cu ochii si mai inlacrimati, iar eu am zambit la fata ei perfecta.
„Suntem bine?”, am intrebat.
A dat din cap si a zambit, stergandu-si rapid o lacrima. „Da, suntem bine”.
„Imi pare rau”, i-am luat fata in maini si am sarutat locul umed unde cazuse lacrima, apoi am atins cu buzele fiecare centimetru al fetei ei. „Nu vreau sa te fac sa plangi. Se pare ca mereu plange unul dintre noi. Va trebui sa ne concentram pe ceva distractie in urmatoarele zile. In regula?”
Asta a facut-o sa zambeasca si mi-a spus. „In regula. Dar tot o sa-ti caut o cale de iesire”.
„Bine”, am zambit, admirandu-i perseverenta. „Sunt sigur ca le putem face pe amandoua odata. Distreaza-te si ne vedem diseara cand te intorci”.
„Bine”.
„Primesc un sarut?”, am intrebat, nas in nas cu ea.
A dat din cap si a zambit mai mult, deschizandu-mi buzele si luandu-i buzele delicioase si lipicioase de la gloss intr-ale mele, atingand si inchizand, lingand-o si gustand-o. Ne-am agatat atat de tare unul de celalalt in timpul acestui sarut si, desi nu o puteam spune, stiam ca o iubesc...ca o voi iubi mereu, chiar daca nu o voi mai vedea vreodata. Am auzit-o scancind, ca si cand nu putea sa ma sarute destul de puternic, dar asta isi dorea.
Nici nu terminasem sarutul inca si deja ma simteam destul de puternic pentru a infrunta ce ma astepta azi. Aveam nevoie de forta...si acum, o am. Am dragoste, chiar daca nu o merit. Se simtea de parca tocmai pielea foarte subtire mi se ingrosase, numai datorita atingerii buzelor sale.
In final, a intrerupt sarutul si si-a frecat nasul de al meu in timp ce ma holbam la ea delirand, de parca tocmai luasem droguri.
„Ia-ti o multime de chestii perverse”, am plesnit-o cu putere peste fund, dezechilibrand-o putin in timp ce ea a tipat, frecandu-si fundul cand ii tineam usa deschisa.
„Pa, Raule”, m-a poreclit ea, iesind incet pe usa, in timp ce o urmaream.
„Pa, Zeita a Acoperisului”, i-am trantit-o eu inteligent, facandu-i fata sa se invineteasca.
„Bai, shhhh!”, m-a lovit in joaca peste brat, indreptandu-se spre scari, razand cu mine cand le cobora, apoi, in final, disparand din aria mea vizuala.
Acum, este momentul sa ma vad cu Raven. La naiba.
____________________

* AVERTIZARE * SCENE PERICULOS DE AGRESIVE * INTERZIS MINORILOR *
____________________

Cand sosesti la conacul lui Raven, intai ajungi la o poarta. De fiecare data cand vin, poarta este larg deschisa dar, sunt sigur ca atunci cand taticul lui Raven se afla aici, este intotdeauna inchisa si iti solicita sa suni si sa te prezinti mai intai.
Am condus inauntru. Da, pentru a ajunge la Raven ai nevoie de masina. Este foarte departe si in mijlocul padurilor. De multe ori am fost folosit si afara si cred ca se va intampla si azi mai mult ca sigur, din moment ce acum era cald si frumos, dar poate ca nu. Raven ma placea afara cand vremea era rece si neinduratoare, un mod mai bun de a crea suferinta.
Am condus pe aleea rotunda din ciment care ducea in partea de vest a casei, trecand pe langa terenurile de tenis si piscinele exterioare, care erau libere si goale. De fiecare data cand eram invitat aici, niciodata nu am vazut pe altcineva, cu exceptia asistentului/garda de corp al lui Raven.
El era un fost munte de om de pe la vreun club din New York si Raven l-a placut si l-a angajat. Ii placea sa poarte costume scumpe Armani si era plin de muschi, avea par blond tepos, dar, de cateva ori, Raven i-a cerut sa o asiste in joaca ei cu mine si atunci era tot numai muschi si pantaloni scurti.
Nu ar face niciodata ceva homosexual cu mine, doar chestii precum lovituri in stomac, imi tine capul sub apa, ma ridica sau ma aseaza in orice pozitie isi doreste ea. S-a comportat intotdeauna ca un prieten al meu, zambindu-mi si cerandu-si scuze, motivand ca ea este sefa. Numele lui este Dylan si asta ma face mereu sa rad, amintindu-mi de serialul ‚Beverly Hills 90210’.
Am parcat in locul obisnuit, in spatele intrarii in bucatarie. Am pus cheile masinii in buzunarul jeansilor si m-am apropiat de usa. Intotdeauna, inainte sa ciocan la usa, Dylan era acolo, deschizand-o pentru mine.
„Edward”, mi-a aruncat un zambet rapid, iar eu i-am zambit inapoi cand ne-am strans mainile. „Ma bucur sa te vad din nou. Hai, intra”.
„Mersi, Dylan”, mi-am pastrat zambetul, dar l-am pierdut putin cand am intrat in bucatarie, cu mainile la spate, asteptand instructiunile.
„Intai vrea sa te vada, inainte de a merge jos, ca de obicei”, m-a informat Dylan atat de natural, ca si cand i-ar fi spus instalatorului ce sa faca. „Pozitia obisnuita, la capatul scarilor de la dormitorul ei. S-ar putea sa ne vedem mai tarziu, daca ma solicita, dar in majoritatea timpului, veti fi numai tu si ea astazi”.
Uneori, Raven le lasa si pe prietenele ei sa se joace cu mine, dar se pare ca nu si azi. Banuiam ca azi e o zi intr-un fel speciala, din moment ce au trecut sase luni de cand m-a vazut ultima data. Si, de asemenea, de cand aproape m-a omorat ultima data cand si-a pus mainile pe mine.
„Mersi, Dylan”, am spus din nou, facand contact cu privirea lui, moment in care el a dat din cap si a iesit din bucatarie.
Am inceput sa-mi scot tricoul, punandu-l pe masa din bucatarie, fara sa ma deranjez sa-l impaturesc, apoi tenisii, sosetele, jeansii si lenjeria intima mi-au urmat tricoul pe masa.
Am iesit incet din bucatarie, am mers trei holuri, stiind exact unde ma indrept. In final, cand am ajuns la podeaua tare din marmura neagra de la capatul scarilor albe carpetate, am ingenunchiat pe suprafata neiertatoare si am apropiat picioarele, tinand mainile la spate, avand corpul incordat si drept. Sa ma incovoi sau sa ma aplec era inacceptabil. Dar privirea trebuia sa-mi fie la podea. Contactul vizual nu era permis, pana cand nu mi se poruncea asta.
Am stat acolo in genunchi o vreme, fara sa ma misc din pozitie, cu fara relaxata si fara expresie, aproape ca si cand as fi fost un obiect, nu o fiinta...o jucarie asteptand sa fie folosita.
Am continuat sa am amintiri ale ultimei intalniri cu Raven, dar am continuat sa incerc sa le blochez, dorindu-mi sa le pot sterge pe acelea. Victoria spusese ca se va asigura ca la ora 5, daca nu eram plecat de aici, va da telefon. Dar asta a fost inainte ca Bella sa o atace. Si data trecuta m-a lasat aici trei zile, si atunci nu era deloc suparata pe mine.
Sunt atat de terminat.
Usa ei se deschidea acum si trupul mi s-a incordat, apoi s-a relaxat instantaneu. Trupul meu era destul de inteligent pentru a se incorda, creierul insa il conducea, poruncindu-i sa se relaxeze.
Nu trebuia sa ridic privirea pentru a o vedea in capul meu. Raven este o femeie de varsta mea, 28 de ani poate, foarte frumoasa privirii. Piele alba si delicata, par lung si negru pe care nu si l-a tuns niciodata, cu breton, matasos si stralucitor si de obicei impletit strans, care ii trece pana peste fund. Ochi albastru deschis, aproape de o culoare turcuoaz, care era atat de neobisnuita si atragatoare, incat ar atrage privirea oricarui barbat. Buzele ei erau intotdeauna de un rosu inchis si date cu gloss, petale de trandafiri pline si bosumflate. Trupul ei era foarte tonifiat si in forma, nu foarte musculos, dar puternic si feminin inca, atragator. Niciodata nu statea complet goala in fata mea. De obicei purta o tinuta elaborata din piele sau din cauciuc, potrivita pentru jocurile noastre.
Astazi nu era nici o diferenta. Era imbracata cu un corset din piele neagra, sanii goi fiind expusi deasupra lui, si in jurul gatului avea stransa o zgarda din piele neagra, fara inele pe ea, insemnand ca nu ea era sclavul, nu ea era detinuta. Peste zona intima avea un mic triunghi din piele, tanga care ii lasau fundul expus, cizme inalte pana la coapse, din piele neagra, care completau intreaga tinuta a dominatoarei.
Incet, a coborat scarile carpetate, fara sa faca vreun zgomot, tinand in mana un pahar pe jumatate umplut cu vin. Asezandu-l pe rampa rotunda si neteda de la capatul scarilor, avea acum doua maini libere cand m-a salutat.
Imi zambea si mainile ei au alunecat sub maxilarul meu si mi-a ridicat fata spre ea. Am gresit o data inainte la chestia asta. Am facut contact vizual cand ea a facut asta si am fost pedepsit sever din cauza asta. De data asta, am inchis ochii cand ea mi-a ridicat fata.
„Buna baiat”, a tors cu afectiune, in timp ce ma mangaia pe frunte, obraji si buze.
Nu am raspuns. Inca nu mi se daduse permisiunea sa vorbesc. Cu Raven este foarte strict.
„Mmmm...Edward...mi-a fost atat de dor de tine...”, vocea ii era adanca, dar suna sincera. „Nimeni nu sufera atat de dulce ca tine”.
„Esti foarte frumos...”, a spus in continuare, iar eu am stat nemiscat si cu ochii inchisi, chiar daca ea imi daduse drumul si acum se misca in jurul meu, analizandu-ma.
„Chiar si fundul tau pare mai musculos decat inainte...”, a comentat, stand din nou in fata mea, mangaindu-ma cu unghia in despicatura barbiei. „Si inca iti amintesti regulile mele...ce baiat bun”.
„Deschide ochii”, a poruncit si eu m-am supus, vazandu-i deasupra mea fata de portelan.
„Ah, Dumnezeule...”, a zambit, plimbandu-si degetele peste sprancenele mele. „Uitasem ce superbi sunt...atat de tristi si nevinovati...culoarea vine direct din padurile raiului”.
„Ti-a fost dor de mine?”, si-a alunecat degetul in parul meu, adaugand. „Poti sa raspunzi fara sa vorbesti”.
Am dat usor din cap, tintuind-o cu privirea.
„Atunci, de ce nu zambesti?”, si-a plimbat degetele peste gura mea si a spus. „Ai voie”.
I-am oferit cel mai bun zambet al meu, inca avand mainile la spate cand ea mi-a zambit inapoi.
„Catelusul meu dulce...”, s-a aplecat soptind. „Poti sa oferi”.
Asta inseamna ca ii pot oferi dragostea sau afectiunea mea, oricum le-ar numi ea.
Ca si cand nu as fi putut sa respir fara sa o sarut, am deschis buzele si am sarutat-o cu fervoare, folosindu-mi rapid limba si lasand sa-mi scape un geamat, in timp ce mainile imi stateau fixate la spate. Eram ca un fel de caine al ei, care nu fusese in prezenta ei de mult timp si o ataca acum, infometat de dragoste. Asa ii place ei.
Pentru o vreme mi-a raspuns la sarut si apoi a gemut. „Mmmm...”, si s-a indepartat de mine. Nu trebuia sa ma opresc pana cand nu-mi poruncea ea, asa ca, atunci cand s-a indreptat, am continuat sa o sarut pe talie, pe corsetul din piele, cu aceeasi energie pe care o folosisem la buzele ei.
„Stop”, mi-a impins fata, iar eu mi-am fixat iar privirea in jos, respirand greu si incet, linistindu-ma.
S-a deplasat la rampa si a luat paharul de vin, luand o mica inghititura in timp ce ma privea.
Intorcandu-se la mine, mi-a ridicat barbia cu degetul si mi-a pus paharul la buze spunand. „Bea”.
Am inghitit incet dar ea a luat paharul si a varsat restul de vin pe fata mea.
„Raule, uite ce ai facut”, a zambit ea. „Si l-ai dat si pe jos. Asta este un vin foarte scump. Curata”.
M-am aplecat si am lins vinul de pe poeaua de marmura, pana ce a disparut complet. In cateva momente, eram inapoi in genunchi, mainile la spate, privirea in jos.
„Vorbeste”, a poruncit ea, miscandu-se in jurul meu.
„Imi pare rau, Raven. Te rog sa ma ierti”, mi-am fortat vocea sa para cu adevarat rugatoare, ei nu-i placea sa sun ca un robot. Ii placeau sunetele de teama, tristete si implorare.
„O sa ma gandesc la asta”, m-a luat de par pe la spate. „Dar stiu ca nu vrei sa fi iertat fara ca mai intai sa fi pedepsit, nu-i asa?”
„Da, Raven”, i-am raspuns cu o voce blanda.
„Catelus dulce si delicios...”, mi-a dat drumul la par, vorbind. „Am cateva jucarii noi cu care sa te joci. Iti amintesti cum...taraste-te”.
M-am asezat in patru labe si m-am tarat la subsolul ei, auzindu-i tocurile tacanind, imediat in spatele meu.
Ajuns jos in subsolul slab luminat, am ingenunchiat la loc in pozitie si am tintit privirea in podeaua de ciment, cand Raven cobora scarile in urma mea.
Acolo se afla Dylan, acum purtand jeansi si tricou, pregatind lucrurile in jurul meu, in timp ce eu am asteptat rabdator.
„Am o gramada de lucruri distractive planuite pentru noi, Edward”, a inceput ea sunand multumita. „Dar mai intai, Victoria m-a pus sa promit doua lucruri. Primul a fost sa ma asigur ca de data asta primesti destula apa. Banuiesc ca data trecuta nu ti-am dat destula. Deci, la inceput, deschide gura”.
Dylan i-a intins ceva cand am deschis gura. Dylan imi tinea capul pe spate, tinand mana pe fruntea mea in timp ce ea a introdus in gura un tub scurt si mic si l-a impins pana ce aproape ca-mi atingea fundul gatului.
Involuntar, am inceput sa ma zvarcolesc si sa tresar putin, sufocandu-ma cand tubul mi-a atins gatul.
„Shhh, shhh, shhhh...relaxeaza-te...chiar acolo este locul, Dylan”, a spus ea pe jumatate mie, pe jumatate lui Dylan.
Tubul era dur, din plastic si subtire si indreptat in josul limbii cand am vazut-o pe Raven ca incepe sa-mi lipeasca banda peste gura, fixand tubul, in timp ce Dylan imi tragea capul pe spate si mai tare. Am inchis ochii si am incetat sa ma mai zbat si, circa zece minute mai tarziu, gura mea era complet acoperita cu banda adeziva, iar la celalalt capat al tubului era fixata o palnie albastra de marime medie.
„Bun baiat”, mi-a mangaiat Raven parul cand Dylan mi-a dat drumul si s-a dat inapoi. „Hai sa incercam”.
Ea tinea palnia putin ridicata deasupra capului meu si Dylan a desfacut o sticla de apa, pe care i-a intins-o ei, in timp ce eu am marit putin ochii.
„La inceput incercam cu mai putin, pana cand te obisnuiesti”, m-a informat ea, turnand niste apa in palnie. Apa curgea repede prin tub si, inainte sa realizez, aveam apa in gat si ochii mi s-au inclestat, gatul meu refuzand sa inghita.
„Edward, inghite”, Raven imi freca gatul si eu am inghitit impotriva vointei mele, inecandu-ma putin, cautand dupa aer.
„Va trebui sa exersezi cu asta”, a spus Raven si a mai turnat niste apa in palnie.
Pe la a opta sau a noua inghititura de apa invatasem cum sa o inghit, putin cate putin, inghitituri rapide, deschizand gatul, inchizand, deschizand, inchizand. Era ingrozitor si nu puteam sa respir sau macar sa gust apa, dar puteam sa indur. Era ca si cand inecandu-ma si inghitind era singura modalitate de a respira...si apoi Raven turna si mai multa apa.
Dupa ce a turnat in mine cateva sticle de apa, a tinut palnia ferm in gura mea si a anuntat. „Al doilea lucru pe care i l-am promis Victoriei...sa te tin la o temperatura rece. Ultima data au existat niste plangeri ca saracutului copil i-a fost prea cald aici, jos”.
Dylan a scos prelata de pe un obiect dreptunghiular si am vazut ca era un bloc imens de gheata, sub el atarnand sfori.
„Intinde-te, Edward”, mi-a poruncit. „Pe spate, deocamdata”.
Am facut cum mi-a spus, avand palnia deasupra capului, atarnand de un lant agatat in perete. Cand fundul si spatele meu au atins blocul imens de gheata, mi-am auzit vocea inabusita gemand de disconfort, dar am fost ignorat.
Dylan si Raven stateau de ambele parti ale mele si au inceput sa-mi lege incheieturile cu sforile de sub gheata, astfel ca intregul meu brat era intins pe suprafata rece si neteda.
„Azi nu-ti va fi cald, iti garantez”, a comentat Raven, in timp ce eu incepusem deja sa tremur.
Urmatoarele mi-au fost legate gleznele si genunchii imi aplecau picioarele in jos, pe gheata, unde se termina blocul, insa nu atingeam podeaua.
„Am auzit ca ai fost un baiat rau, Edward”, s-a uitat Raven la mine, dupa ce eram neajutorat si tremuram sub ea. „Victoria mi-a spus sa te stapanesc dur azi”.
Am incercat sa fac cat mai putin zgomot posibil, dar aveam respiratia blocata si trupul nu mi se oprea din tremurat.
„Mai multa apa, Dylan”, a spus ea din spatele meu si, fara sa dezlege palnia, Dylan a scos capacul unei alte sticle cu apa si a inceput sa toarne o cantitate mare in cupa de plastic de deasupra capului meu.
Tot ce am reusit sa ingaim au fost ‚mmm-mmnnpfff’, inainte ca apa sa fie din nou pe gatul meu. Era chiar mai infricosator si mai imposibil stand intins.
In acest timp, Raven imi vorbea.
„Toata carnea asta minunata...”, ma mangaia pe piept si pe gat in timp ce eu inghiteam iar si iar, sperand ca urmatoarea inghititura sa fie aer, nu apa, nestiind niciodata cat mai era.
„Haide, Edward, excita-te”, a poruncit si eu am scancit, luptandu-ma sa inghit toata apa din palnie si sa-mi intaresc penisul in acelasi timp.
Multumesc Domnului ca s-a intarit si am auzit-o pe Raven ingenunchind langa blocul de gheata.
„Aah, da, uita-te la acest penis magnific si intarit...”, m-a complimentat chiar inainte sa ia toata lungimea lui in gura, sugand salbatic si tragandu-l cu mana, cealalta mana ocupandu-se neiertatoare de testicule.
Chiar in acel moment am luat o gura de aer si am scapat un geamat profund, privirea mea cazand in jos la ea, in timp ce ea lingea, freca si sugea cu ochii inchisi, bucurandu-se de asta. Apoi am simtit din nou apa pe gat si aproape ca m-am inecat, ridicand privirea si vazandu-l pe Dylan turnand si mai multa apa in palnie.
„Nnnnnnnn...”, am protestat in timp ce inghiteam, cateva picaturi odata, rugandu-ma pentru aer si pauza.
Dupa cateva minute, penisul meu era tare si umed si Raven mi-a spus ca mi-a cumparat un cadou.
„Asta este o cusca pentru penis”, m-a informat, aratandu-mi acest obiect lung si metalic cu multe zabrele subtiri. „Ai mai vazut vreodata asa ceva?”
Vazusem, dar oricum am scuturat din cap ca nu. Pentru moment, Dylan se oprise cu apa, picioarele si bratele mele tremurand. Eram umplut cu apa rece si stateam pe un bloc de gheata, asta nu se simtea deloc bine. Dar stiam ca inca nu este nimic, ea nici macar nu incepuse.
Custile pentru penis sunt foarte mici si stramte si practic iti captiveaza penisul in aceasta mica si dura stramtoare. Cand esti in erectie, este iadul pur.
„Atat de inocent...”, a scuturat Raven din cap la mine cand a deschis micuta cusca si a inceput sa-mi inghesuie penisul umflat in ea, moment in care am inceput sa marai si sa racnesc de durere. „Saracutul catelus...”
Inventia s-a inchis dupa o eternitate si am tipat cu toata puterea, capul fiindu-mi presat intre dintii mici si duri, iar restul lungimii penisului pulsa in inchisoarea extrem de stramta.
„Asa, scumpule...”, a lins capul prin acea cusca si m-a facut sa urlu din nou.
„Dylan, adu-mi acele, te rog”, a spus cu nonsalanta, in timp ce am inchis ochii, incercand sa ma pregatesc psihic pentru asta. Raven iubeste acele. Erau sterilizate, ace lungi de 8 sau 10 centimetri cu manere din plastic verde la capete, folosite de dominator pentru a le impinge cu usurinta.
Mintea mea lucra cu rapiditate, regasind chipul Tanyei pentru a-l privi. Plangea datorita cuvintelor mele nemiloase si atunci am simtit o intepatura ascutita la marginea capului penisului, trecand usor prin el pana ce a iesit pe partea cealalta.
Vocea mea a racnit, urland, in timp ce pieptul mi se ridica si cadea in agonie. Vroiam sa strig – Te rog, nu mai vreau – nu! Dar nu puteam sa fac asta. Nu pana cand nu mi se permitea sa implor...si asta nu se va intampla inca ceva timp.
„Atat de curajos...”, a luat Raven un alt ac din cutia pe care o tinea Dylan pentru ea si l-a introdus exact ca pe primul, in incretitura varfului, in jos, iesind in partea de jos.
Am marait si gafait, tinand ochii inchisi strans, pentru a o putea pastra pe Tanya in vedere, in timp ce o raneam iar si iar in imaginatia mea. Facea ca acele sa fie mai usor de suportat, stiind ca de fiecare data cand o intepam verbal pe Tanya, eram si eu intepat la randul meu.
Asta era doar inceputul chestiei cu acele, si stiam asta, in momentul in care al treilea ac a fost introdus in capul penisului meu. Lui Raven ii placea sa ma intepe peste tot – piept, sfarcuri, fata, fund. Odata, mi-a cusut buzele si Victoria s-a enervat la culme pentru ca am avut buzele umflate si inutile timp de trei zile dupa aceea.
„Iti este destul de racoare, dragostea mea?”, a intrebat Raven cu o voce dulce ca zaharul.
Am dat din cap cu fermitate si am simtit un ac introdus in testicule, pana ce a intrat cu totul. Acesta nu a mai iesit pe partea cealalta. Pumnii imi erau stransi in laterale cand ea a continuat, fara sa-si faca mai multe griji pentru mine, decat si-ar face o manichiurista pentru clienta ei.
Raven se misca incet si nu s-a grabit, dar nu a trecut mult inainte sa am ambele sfarcuri impodobite cu ace in mod circular, testiculele si penisul fiindu-mi intepate prin zabrelele subtiri ale custii pentru penis.
Acum, se asezase pe pieptul meu si puteam sa-i simt fundul cald si gol pe pielea mea rece, tinand in mana un ac si holbandu-se la fata mea.
„Te distrezi, Edward?”, a zambit.
Am dat din cap.
„Trebuie sa faci pipi?”, a intrebat in continuare.
Am scuturat din cap, nevrand ca macar sa ma gandesc cat de umilitor ar fi asta.
„Mai multa apa, Dylan”, a spus si eu aproape ca am urlat. In schimb, vocea mea isi gemea protestul si dezgustul cand Dylan a mers sa mai aduca o sticla cu apa.
„Ai vrut apa, dragostea mea”, mi-a reamintit Raven, raspunzand sunetelor mele si, pe cand apa curgea din nou in palnie, am simtit acul din mana lui Raven intepandu-mi obrazul.
___________________
PLICI!!!
PLICI!!!!
PLEOSC!!!
Biciul cu o singura coada este de cosmar. Pot sa suport majoritatea bicelor, dar cel cu o singura coada este de rahat. Acum ma aflam in genunchi pe blocul de gheata, cu mainile legate impreuna cu sfoara deasupra capului. Palnia fusese scoasa din gura mea deocamdata si stomacul imi era dureros de umflat cu sticle de apa, bolborosind inauntru in timp ce eram biciut.
Imi simteam spatele umflat si umed si fundul imi pulsa datorita loviturilor de bici. De obicei, nu trebuia sa mi se lase semne cand lucram si pentru o alta clienta in acelasi timp, dar sunt sigur ca, dupa ce Bella a tipat la Victoria, ei nu-i pasa daca Bella vede semnele cu care ma voi intoarce acasa in seara asta. Probabil ca era un mesaj al Victoriei pentru Bella – asta se intampla cand te pui cu mine.
La dracu`, cum o sa explic eu astea?
Bella, am fost atacat de un urs grizzly cand ma intorceam acasa de la Fire...
PLICI!!!!
M-am arcuit putin si am scapat un mic scancet, prea slabit in acel moment pentru a tipa mai tare. Raven nu mi-a pus calus la gura in timpul biciuirii – isi dorea sa ma auda tipand...si tipam. Acum eram exact ca o carne inflamata, suportand fara sa ma opun prea tare.
„Intoarce-te”, mi-a poruncit si am scapat un geamat, intorcandu-ma spre ea in genunchi.
„Trebuie sa faci pipi?”, a intrebat, uitandu-se la acele din carnea mea.
Am scuturat din cap, mintind.
„Nu poti sa te ti o vesnicie, catelusule”, a ranjit. „Si ai face bine sa nu ai vreun accident...ma voi supara foarte tare pe tine”.
A plesnit biciul peste pieptul meu, acum decorandu-mi partea frontala, moment in care am tipat, gafaind si asudand cand imi ataca noul loc.
Indata ce s-a terminat cu biciuitul meu, Raven i-a spus lui Dylan sa ma trezeasca. Eram epuizat si slabit si atunci l-am auzit dand drumul unui robinet din spatele meu. Furtunul...in cateva secunde, apa rece de pe un furtun de gradina imi pulveriza trupul din fata, moment in care am tipat, apa rece facand contact cu pielea vanata si biciuita, sa nu mai spun de senzatia dureroasa a abtinerii de la pipi atat de mult.
Dylan a continuat sa ma stropeasca peste tot, in timp ce ma zbateam, usturandu-ma peste tot. Dupa cateva minute, eram mult mai constient de ce se intampla in jurul meu, mult mai alert.
Si imi venea rau sa fac pipi.
„Raven...”, am vorbit fara sa mi se dea voie, sperand ca nu voi fi pedepsit prea dur pentru asta.
Dylan a oprit furtunul si Raven a raspuns. „Da, catelusul meu?”
Am inchis ochii si m-am fortat sa intreb.
„Te rog, pot sa fac pipi?”, am intrebat, fara sa aud rasete sau batai de joc de la niciunul dintre ei.
„Bun baiat”, a spus ea aprobator. „Da-mi penisul”.
Am scancit si m-am intors catre ea si ea venea spre mine cu un container lung din plastic. M-a luat de penis si mi l-a bagat in container si mi-a spus. „Poti sa faci pipi, scumpule”.
Am aruncat o privire la Dylan si el nu se uita, facea ceva in colt cu o cusca mica pentru caini.
Mi-am inghitit mandria si am facut pipi, urand partea asta cel mai mult. Raven nu m-a lasat nici macar sa fac pipi ca o persoana, folosindu-mi propria mana pentru a ma tine. Era cea mai josnica umilinta.
„Foarte bine, iubitule”, a spus Raven cand am terminat, dand containerul la o parte. „Ai voie sa oferi”.
S-a ridicat in varful blocului de gheata pe care ingenuncheam si s-a aplecat din nou spre mine, dandu-mi voie sa o sarut cu salbaticie, pana cand s-a ridicat si a plecat de langa mine. Buzele mele au continuat sa-i sarute trupul in locurile la care ajungeam si de data asta ea mi-a dat voie, jucandu-se cu unghiile in parul meu.
„Cred ca beblusul are nevoie de putina odihna”, i-a spus Raven lui Dylan, in timp ce eu am ignorat asta si am continuat sa-i sarut coapsa interioara.
„Au trecut cateva ore”, a spus Dylan cu o voce prietenoasa.
„Da”, a indicat Raven cu degetul spre cealalta coapsa interioara si eu am sarutat-o complet acolo, fara sa ma opresc.
„Hai in pat, scumpule”, a spus Raven, in timp ce Dylan imi taia sforile din spate, lasandu-mi bratele sa cada fara vlaga.
Raven m-a ajutat sa cobor de pe blocul de gheata si sa merg catre o cutie din lemn de langa perete. A deschis cutia in fata si s-a deschis ca o usa, dezvaluind un fular mic intins pe jos. Acesta este patul meu.
„Taraste-te acolo si intinde-te, iubitule”, m-a mangaiat Raven pe par in timp ce m-am tarat si m-am intins, trebuind sa ma indoi ca o mige pentru a incapea inauntru.
„Bun baiat”, si-a plimbat Raven mana peste ochii mei, inchizandu-i. „Trage un pui de somn”.
A inchis partea din fata a cutiei, blocandu-ma intr-un cub din lemn negru, inchizand cutia pe afara cu un lacat si apoi s-a deschis o mica fereastra circulara in coltul din dreapta sus al cutiei, deasupra capului meu.
La dracu`, ma doare tot corpul. Tremur si nu ma pot opri. Este atat de frig. Calmeaza-te, respira, inchide ochii. Uita unde te afli. Acum esti cu Bella. Bella ma strange in brate acum. Suntem incalziti in patul ei, sub paturi. Da. Ce bine.
Raven a fost destul de draguta azi, poate ca ii parea rau pentru data trecuta si incerca sa se revanseze fata de mine intr-un fel. Dar, starea ei se poate schimba in orice moment. Si eu mai am inca trei ore de suportat. Cel putin.

Foarte greu de tradus aceste scene ingrozitoare.
Ce nenorocita este Raven asta!!!
Am facut tot posibilul sa nu adaptez prea mult, pentru a pastra originalitatea autorului.
Pe alocuri, exista cateva adaptari care se cereau facute.
Insa, va asigur ca este foarte apropiat de original.
Urmatorul capitol, joi.
Ana

2 comentarii:

MARIANA RADOI spunea...

oMG!OMG!...OMG!....

Anonim spunea...

OMG!OMG!OMG!Deci...nu pot sa cred ca exista asa persoane!! de fapt nu cred ca le pot numi persoane!! Sunt doar...monstri cu chip uman...

Trimiteți un comentariu