Opt zile pe saptamana

Buna!

Va rog sa ma iertati pentru absenta indelungata si fara sa las un mesaj, ceva...

Multumesc din suflet ca va faceti griji pentru mine!

Am avut niste probleme personale si de sanatate de rezolvat si chiar am „ignorat” cu desavarsire acest blog...spre marea mea nefericire...

Asa...La YMMDCT nu a mai aparut nimic. Azi ii voi trimite un mesaj Ancai sa intreb ce se aude cu PE. Iar I Married My Ex Boss ramane in stand-by deocamdata, pana hotarasc ce fac cu el. Mi-ar placea sa se ofere cineva sa-l traduca...

Aveti mai jos un nou capitol din Opt Zile Pe Saptamana...Urmatorul, promit sa va anunt cat mai repede.

Mii de scuze!

2. Iubitule, imi poti conduce masina

Edward

Se cheama tehnic „mutat” daca nu ai nimic de adus cu tine?

Am realizat foarte rapid ca motivul pentru care nu am ocupat prea mult spatiu la Alice era pentru ca nu ma aveam decat pe mine...si cateva haine. Era un lucru bun ca apartamentul era mobilat complet, altfel as fi fost un cersetor trist cu o traista.

Bella a dorit sa ma mut duminica, din moment ce nu ma impiedica nimic sa „ma instalez”. Copiii erau la mama ei pentru week-end, asa ca ea m-a cam poftit in casa si mi-a aratat spre apartamentul meu. Apoi, a disparut timp de trei ore si ceva. Tarziu, duminica dupa-amiaza am reusit in sfarsit sa o avertizez de prezenta mea si sa-mi dea mai multe informatii despre copii si despre sarcinile mele.

Mi-a vorbit despre rutina de a-i pregati pentru scoala, sa o duc pe Bree la autobuz. Brady trebuia dus cu masina si, jur pe viata mea, aproape am avut un atac de cord si am renuntat la Cardul meu de Barbat cand m-a condus in garaj si a aratat spre un Volvo-stralucitor-argintiu-break-piesa-super-tare-de-tatic cu patru usi.

„Inca o data?”, i-am cerut, clipind rapid pentru a incerca sa privesc la masina ofensatoare din fata mea.

Ea a ras putin, ochii ei parand sa se roteasca la tot in jur, numai la mine nu. „Este cea mai sigura masina in care sa transporti copii”.

Si era oficial. Nu mai eram din nou prestabilit secolul asta.

Am luat cheile si m-am holbat la masina, intrebandu-ma daca exista o cale sa o fac mai putin atragatoare.

Uite ca nu era.

Am inceput sa sustin ca as putea lua un Hummer, cand am auzit o masina parcand in fata casei. Ma cam asteptam sa aud o pereche de copii ragusiti cazand pe jos si tipand, sau alergand in jur si batandu-se unul cu celalalt...asa cum obisnuiam eu si Alice sa facem. Dar nu am auzit decat o voce soptita urmata de trei perechi de pasi.

Bella a respirat adanc. „A ajuns mama cu copiii. Esti gata sa-i cunosti?”

Ah, corect. Ma aflam aici pentru a avea grija de niste copii.

Aproape ca uitasem de asta datorita fanteziilor oribil de explicite pe care le aveam cu Bella...si un pat...si uleiuri...

Dragut. Fa cunostinta cu copiii avand o erectie.

Concentrandu-ma pe Volvo si toata gloria sa ne-chilotei-uzi, m-am adunat. Am mers la usa din fata si Bella a deschis-o larg pentru a ma prezenta unei femei dragute si coservatoare, care parea sa aiba peste patruzeci de ani. Parul ei castaniu deschis era prins strans intr-o coada de cal si ochii caprui deschis erau bogati de griji si stres.

Era tanara. Nu se asteptase sa o aiba pe Bella, asta e sigur.

Bella a zambit larg si s-a aplecat pentru a imbratisa copiii, in timp ce eu am stat de-o parte si am urmarit scena. „Buna”, a spus ea cu blandete, imbratisandu-i pe amandoi. „Mi-a fost dor de voi”.

Ei au dat din cap si au pasit inapoi in acelasi timp pentru a se uita la mine. Am oferit ceea ce speram a fi un zambet prietenesc, insa eram sigur ca aratam ca un tip ciudat. Baietelul se holba la mine cu ochii mari, ca si cand era pe jumatate intrigat, pe jumatate speriat. Fetita s-a strambat si m-a privit o data inainte de a-si lua fratiorul de mana.

Bella s-a ridicat rapid si a aratat spre mine. „Mama, Bree, Brady...el este Edward”. S-a uitat din nou la copii. „El este dadaca voastra”. S-a strambat. „Nu, nu o dadaca. Il vom numi altfel. El va va ajuta sa ajungeti la scoala, la lectii sau la jocuri”.

S-a oprit din vorbit pentru un moment si privirea i s-a mutat la mama ei, care era rosie toata. „Ah, scuze, Edward, ea este mama mea, Renee”.

Am intins mana si femeia a strans-o rigid, doar dand din cap in timp ce buzele i s-au strans intr-o linie. Facand un pas in spate, le-am facut semn copiilor sa ma urmeze. „Ma pregateam sa prepar cina. Voi doi vreti sa, aa...ajutati?”

Mda, asta a fost vesel. Veniti sa va jucati cu cutitele in bucatarie, copii.

Amandoi s-au uitat la Bella pentru permisiune si ea a dat din cap, lasandu-i sa ma urmeze in liniste. In usa bucatariei m-am intors si am facut semn cu mana. „Mi-a facut placere sa te cunosc, Renee”. Ea abia daca mi-a raspuns. Arata de parca se transformase intr-o statuie de ceara.

„Deci, de ce aveti voi pofta?”, am intrebat in timp ce deschideam usa frigiderului. Nu ma simteam cu adevarat ciudat in prezenta lor. Poate ca rahatul asta cu avutul grija de copii imi era ceva firesc.

Brady nu a raspuns; pur si simplu statea langa tejgheaua din granit. Am inchis usa frigiderului si m-am rezemat de ea, privindu-i din nou. Amandoi erau frumosi ca Bella, dar aveau parul blond. Asa cum amandoi aveau ochi deschisi. Ai lui Bree erau albastri si ai lui Brady verzi, dar amandoi aveau priviri patrunzatoare.

Cum se face ca o femeie ca Bella are doi copii care arata asa?

Bree a pasit in fata si a dus un deget la barbie, gandindu-se. „Lui Brady ii plac macaroanele cu branza. Poti sa faci asta?”

Ridicand din umeri, am dat din cap. „Destul de usor”. M-am mai uitat o data in frigider si am scos cateva produse inainte de a le aseza pe tejghea. „Vreti sa ajutati?” Amandoi au scuturat din cap ca nu. „Vreti sa priviti?” Amandoi au aprobat din cap in acelasi timp.

Ascultati.

Scuturand din cap pentru a-mi alunga din minte nametii si psihopatii cu topor, m-am apucat de treaba taind cuburile de branza si punand apa la fiert. Taiam linistit branza cand am auzit vocea lui Renee rasunand in aer si m-am oprit sa ascult.

„Un barbat, Bella? Il cunosti? L-ai verificat? Cum de il cunosti?” Vocea ei era taioasa. „Tatal tau ar fi fost atat de dezamagit”.

„Oare?”, a intrebat Bella amuzata. „Deoarece eu cred ca Charlie Swan ar crede probabil ca fiica lui se descurca de minune tinand cont de situatia curenta”.

Am respirat calm si am dat branza la o parte. „Poate ar trebui sa comand pizza?”

Am auzit usa trantindu-se si Bella a venit incet de dupa colt, privindu-si mainile. „Imi cer scuze pentru asta. Ea nu este foarte subtila”. A ridicat fata pentru a face contact vizual cu mine si mi-a aratat un zambet trist. „Se pare ca iau multe decizii gresite”.

„Atunci, avem multe in comun”, am spus cu un zambet scurt.

Am privit-o trecandu-si mana prin parul lui Brady si a oftat. „Te rog, nu te opri din gatit din cauza ei. Cred ca, copiilor le place sa priveasca lucruri de genul asta”.

„Bine”, am raspuns, simtindu-ma putin nelalocul meu. Din fericire, gatitul mi-a distras gandurile aproape de tot de la toate lucrurile neplacute.

Bree si Bella vorbeau in liniste in timp ce eu am pregatit cina si am observat ca Brady inca statea de-o parte, fara sa vorbeasca. Holbatul lui incepea sa devina putin ciudat.

„Ai trufe?”

Bella s-a oprit din vorbit si s-a incruntat. „Ce?”

„Trufe. Le pot pune aici”, am aratat spre oala de pe plita.

Rasul ei a fost tare si si-a lasat capul pe spate in timp ce trupul ii tremura. „Dumnezeule, tipule. Sunt copii. Taie niste hot dog sau ceva de genul asta, obsedatule de mancare”.

M-am holbat la ea in bataie de joc si am mestecat in oala. „Veti invata sa mancati mancare adevarata pana sa plec eu de aici”, am glumit.

I-am vazut expresia cazand si Bree s-a uitat in podea. Am aruncat privirea spre Brady si ochii lui erau mariti la farfurii.

Nu aveam idee ce li se intamplase acestor oameni, dar nu ar fi trebuit sa spun nimic despre plecare.

Schimba subiectul. Fii super. Ce au facut in Mr. Belvedere? Sau...in Webster? Ce ar face Tony Danza?

S-ar culca cu sefa lui, Angela.

Rahat. Serialele nu ma ajuta deloc.

Bella si Bree au asezat masa in timp ce au am servit mancarea si ne-am asezat cu totii sa mancam. Intr-o totala si completa liniste.

„Ata e buna, Elwod”.

Am ridicat capul si am cautat in jur dupa voce. Brady vorbise, in sfarsit.

„Mersi”, i-am zambit.

Bree a pus furculita jos si a oftat. „Spune 'Edward'”.

Brady a scuturat din cap si s-a uitat in jos.

„Este in regula. Vrei sa-mi spui Ed?”

A scuturat din nou din cap.

„Ce zici de...”, m-am prefacut ca ma gandesc, „Eddie?”

A zambit putin si a mai luat o gura de mancare. „Dee”.

Am ridicat din umeri. „Dee sa fie”.

Am simtit-o pe Bella holbandu-se la mine si m-am uitat rapid in directia ei. Parea ca sta sa planga, dar avea un zambet mic pe buze. „Multumesc”, mi-a soptit si eu am ridicat iar din umeri deoarece nu aveam habar ce facusem ca sa merit asta.

Am strans masa si Bella a urcat scarile pentru a-i pregati pe copii de culcare. Am spus noapte buna si m-am retras in noul meu apartament, fiind deodata foarte nesigur cu privire la in ce m-am bagat.

Bella plecase inainte ca macar sa ma trezesc complet. Urcam scarile sa pregatesc micul dejun pentru copii si ea a trecut pe langa mine cu o viteza ridicola, imbracata mortal in fusta si cu tocuri inalte. Abia mi-a facut un semn din cap inainte sa ia o ceasca de cafea si sa arate spre scari. „Bree este gata, dar va trebui sa-l pregatesti pe Brady curand. Ai grija la acea banda de pe autostrada. Este o ucigasa”, a zambit ea in timp ce iesea pe usa, ceea ce m-a facut sa-mi pierd concentrarea pentru un moment pana cand am auzit-o pe Bree coborand si intrand in bucatarie.

„Buna”, a spus ea cu o voce slaba si obosita. Parea mult prea obosita pentru a functiona. Oare nu a dormit deloc?

I-am pregatit micul dejun si a lenevit in fata televizorului din bucatarie, in timp ce eu m-am indreptat spre camera lui Brady. Era ghemuit strans sub asternuturi cu toate ca fiecare lumina din camera lui era aprinsa.

Cine le aprinsese?

M-am aplecat asupra lui, deodata receptiv ca sunt lasat singur cu un copil atat de mic. Am ridicat o mana si l-am inghiontit cu degetul. „Hei. Brady, tipule. Trezeste-te”.

Abia daca s-a miscat.

L-as putea stropi cu apa?

M-am asezat pe pat si am pusa mana pe spatele lui. Scuturandu-l usor, am spus mai tare. „Brady. Trebuie sa te trezesti”.

S-a intors pe partea cealalta.

Ce dracului?

Poate ca ii voi cufunda incheietura mainii in niste apa fierbinte...ah, la naiba. Oare facea la olita? Dumnezeule. Va trebui sa schimb scutece? Asta ma va scoate din sarite mult...

Am inceput sa intru in panica si sa ma trag de par frustrat. Habar nu aveam ce faceam.

„Trebuie sa canti melodia de buna dimineata”, am auzit vocea lui Bree din usa.

Cred ca iti bati joc de mine.

„Ce?”

Ea a dat ochii peste cap si a venit in fata patului lui. „Buna dimineata, buna dimineata, buna dimineata tie!”, a batut din palme cu jumatate de inima si a repetat pana cand Brady a inceput sa se miste.

„In fiecare zi?”, am intrebat invins.

„Cel putin nu este cantecul ridica-te si straluceste. Acela are batai din palme si tipete”, mi-a zambit Bree pe jumatate si s-a intors spre usa. „Vine autobuzul meu, trebuie sa plec”.

„Trebuie sa te conduc afara?”, am intrebat.

Ea a clatinat din cap ca nu. „Pot sa am grija de mine”.

Ma indoiam ca un copil de sapte ani poate merge singur la statia de autobuz, asa ca am aruncat peste umar trupul molesit al lui Brady pentru a sta la intrare sa ma asigur ca Bree ajunge in siguranta la autobuz. Ea a parut total surprinsa sa ma vada urmarind-o si cand a luat loc in autobuz mi-a facut cu mana pentru a ma anunta ca pot intra in casa.

Brady s-a smucit si a lovit, abia evitandu-mi testiculele si apoi a deschis larg ochii si apoi s-a rotit in bratele mele. „Foame”, a soptit.

Si acesta a fost ultimul lui cuvant pana cand l-am lasat la scoala.

Greieri.

Brady se holba la mine de la masa. Nemiscat. Fara sa clipeasca. Fara sa vorbeasca.

Era ca un film Western vechi...casa era straniu de tacuta in timp ce noi stateam in liniste si eu ma holbam inapoi la el. Cu siguranta ca el castiga acest concurs. Si habar nu aveam ca participam la un concurs.

Pauza, pustiule. Pauza...

„Vrei sa te uiti la televizor?”, am intrebat. Brady a dat din cap si s-a dat jos de pe scaunul din bucatarie si a mers in sufragerie. L-am urmat si i-am aprins televizorul. Lasandu-l pe un program pentru copii, m-am intors in bucatarie sa dau un telefon. „Jasper. Frate. Habar nu am ce trebuie sa fac cu copilul asta”.

Maraitul lui s-a auzit in telefon mai tare decat m-am asteptat. „Joaca-te cu el. Este un pusti si tu esti al naibii de imatur. Joaca-te”.

Am strecurat capul pe usa si mi-a cazut fata. „Brady! Nu poti sa te uiti la aia!”

Mi-am dat seama ca el schimbase canalul, dar era tot la locul lui si telecomanda era langa ecran. Am smuls-o si am apasat butonul pentru informatii. „Ce dracului este YoGabbaGabba...” M-am uitat la Brady si m-am incruntat. „Aaa, nu conteaza. Continua”.

Intorcandu-ma vioi in bucatarie, am soptit in receptor. „Frate. Fara gluma...pe ecran este un vibrator rosu, dansator, vorbitor, impanzit. Este o emisiune pentru copii!”

Jasper a sforait si eu m-am uitat inapoi in sufragerie. „Ce s-a intamplat cu Fraggles si Thundercats? Nu mai exista rahaturi bune ca Garfield?”

„Du-l in parc. Aa, stai. Am o idee. Unul dintre clientii mei detine unul dintre acele locuri de joaca pentru copii. Cele cu chestii umflate in care se sare? Stai asa...”

Am ascultat cum scotea sunete ca si cand cauta prin hartii.

„Se numeste Monkey Joe's. Proprietarul este Emmett McCarthy. Este un tip super de treaba, asa ca spune-i ca te-am trimis eu si mergi si distreaza-te cu pustiul acela pana cand ajunge celalalt acasa de la scoala”. Mi-a dat adresa si numarul de telefon si eu mi-am tras mental un sut in fund pentru ca nu m-am gandit mai devreme la ceva de genul asta.

L-am incarcat pe Brady in masina de celibatar si m-am indreptat la adresa pe care mi-a dat-o Jasper. Cand am parcat in fata cladirii, am observat ca erau numai cateva masini in parcare. Mai bine pentru mine, banuiesc.

Am intrat si Brady s-a dat putin inapoi, din nou tacut si timid. In spatele tejghelei se afla unul dintre cei mai mari oameni pe care i-am vazut vreodata. Era cu aproape 2-4 cm mai inalt decat mine, dar avea cel putin 45 de kg de muschi in plus fata de mine. Brady parea speriat pana cand tipul mare s-a intors spre noi si s-a aplecat la el zambind. „Hei, tipule”, a spus pe un ton bland. „Ai venit sa sari?”

Brady doar a dat din cap.

Tipul cel mare a ridicat privirea la mine si mi-a zambit cunoscator. „Cati ani? In jur de patru?”

„Mda, m-am gandit sa-l scot din casa”. Scotand portofelul, i-am intins cardul meu de debit. „Cel mai bun prieten al meu, Jasper, m-a trimis aici. El detine Twilight Zone”.

„Chiar?”, paru el multumit. „Imi place Jasper. Este calit”. A scos cartea de credit si mi-a inapoiat-o. „Eu sunt Emmett”. Am dat mana cu el si m-am intors catre Brady.

„El este Brady si eu sunt Edward”, i-am facut semn lui Brady sa se apropie, insa el s-a smucit inapoi. „Nu te musca”, am chicotit. Brady parea nesigur.

„Este in regula”, a spus Emmett si a iesit de dupa tejghea. S-a asezat in genunchi la acelasi nivel cu pustiul. „Tu”, a inclinat el capul de parca lua o decizie, „esti destul de mare pentru a sari in oricare dintre astea, deci, alege-ti”.

Ochii lui Brady s-au marit atat de tare incat am crezut ca va lesina. S-a uitat la mine dupa aprobare si eu am dat o data din cap, aratand catre cea cu cel mai mare tobogan. „Fugi. Distreaza-te”.

A inceput sa se indrepte timid catre chestiile gonflabile si apoi s-a oprit si s-a intors spre mine.

„Probabil ca ar trebui sa mergi cu el. Sunt speriati prima data. Azi suntem destul de liberi, asa ca poti sari si tu”, a strans Emmett din ochi in timp ce vorbea.

La naiba. Imi plac la nebunie casele gonflabile.

„Super”, am spus, incercand sa para ca nu-mi pasa.

Copilul din mine alerga in jur sforaind.

Am mers si l-am luat pe Brady pe sus si i-am scos pantofii in acelasi timp in care mi-i scoteam si eu. Cand am ramas in sosete, l-am alunecat prin deschiderea ca de cort si l-am urmarit incercand sa ramana in echilibru. „Sari”, i-am spus si el doar s-a holbat inapoi la mine. Asa ca am miscat 'podeaua' cu mainile, scuturand-o si incercand sa-l determin sa se joace. El nu s-a miscat.

Am oftat si m-am catarat inauntru. „Asa”, am spus si am sarit, trimitandu-l in aer si aterizand cu un tipat ascutit. Parea confuz.

L-am ridicat si am sarit din nou cu el, asteptand ca el sa reactioneze, insa parea rigid. Asa ca am decis sa spun 'da-o incolo' si am inceput sa sar ca un nebun, pana cand el a ras fiind aruncat de colo colo ca o papusa de carpe. Inima imi batea cu viteza si picioarele incepeau sa ma doara, insa el rasese, in sfarsit, si a intrat in joc. L-am urcat pe tobogan si ne-am dat drumul impreuna, moment in care a chicotit si a ridicat mainile.

Se distra.

Cand am ajuns jos, l-am dat jos din poala mea si el s-a urcat inapoi in timp ce eu imi trageam sufletul.

Nu mi-am iesit din forma, dar, la naiba.

„Astea sunt concepute pentru a-i obosi”, s-a auzit o voce dulce si mieroasa din stanga mea. M-am intors sa ma uit cine a vorbit si m-am trezit zambind la fata draguta cu par bold-roscat.

„Nu cred ca el oboseste”, am spus si am ras.

Ea a strambat din nas si a scuturat din cap. „Nu poti fi tatal lui daca nu stii despre puiul de somn. Deci, ar trebui sa fii...ingrijitorul lui?”

„Incerci sa nu ma numesti dadaca?”, am tachinat-o si ea a rosit.

„Strigi 'nou venit'. Pur si simplu nu am vrut sa te jignesc daca greseam”. A zambit iar. „Nu ca gresesc de obicei”.

Am intins mana. „Edward”.

Ea mi-a strans-o. „Tanya”.

„Deci, Tanya. Esti dadaca?”

Ea s-a prefacut insultata. „Ti-ai face un serviciu referindu-te la postul asta ca la Au Pair. Dar, da. Sunt dadaca acelei adorabile de cinci ani de acolo”. A aratat spre o fetita cu par ondulat care se tavalea pe podea. „Kate este...sub orice critica, ca sa spun asa”.

„Brady nu vorbeste”.

A inclinat capul si a strans din buze. „Serios? De ce?”

Am ridicat din umeri. „Nu stiu. Tocmai am inceput, sa zicem...azi”, am zambit timid.

Ar fi trebuit sa-i spun ca am acceptat slujba asta pentru a-mi cuceri sefa? La naiba, nu.

„Nu ai experienta?”

„Nu”.

S-a strambat. „Ii vei face lui un deserviciu daca nu intrebi despre...”, am privit-o pe Tanya uitandu-se la Brady si fata ei s-a inmuiat. „Pare singuratic”. S-a cautat in buzunar si a scos o bucata de hartie. „Uite”, a spus in timp ce cauta un pix in poseta. „Suna-ma daca vrei sa-i intalnim pe copii sa se joace impreuna. Sau daca ai nevoie de un sfat sau ceva de genul asta. Fac asta de mai mult timp decat imi pot aminti”. Zambetul ei era sincer. „Si tu pari sa ai nevoie de tot ajutorul pe care-l poti primi. Fara suparare”.

Am luat hartia recunoscator. „Fara suparare”.

Si-a luat la revedere si a cules-o pe Kate de pe podea ridicand-o pe soldul ei in timp ce se indreptau spre iesire cu un mic semn in directia lui Emmett.

L-am simtit miscandu-se sa vina langa mine si l-a urmarit pe Brady sarind usor. „Tanya este o fata de treaba”.

Am ranjit. „Asta e bine”.

„Ai grija”, a spus el solemn.

Am ras si am dat din maini spre el. „Nu, nu. Nu sunt interesat. Crede-ma. Am ochii pe un premiu mai mare”.

I-am starnit interesul.

Nu am dorit sa sun ca un tampit, asa ca am mintit putin. Bine, am mintit o groaza. Am inventat toata chestia si am lasat la o parte detaliile importante. Precum cele ca faptul ca Bella era sefa mea si a lui Alice, si cum acceptasem slujba numai ca sa i-o trag ei si sa-mi enervez familia.

Privind in urma, chiar am sunat ca un pampalau.

Emmett a ascultat si a avut grija de Brady alaturi de mine. M-a batut pe spate si a aratat catre silueta lui Brady alunecand pe jos. „Micul tau tip este gata sa plece”. Am dat din cap si m-am intins dupa incaltari.

Am luat totul si ne-am indreptat spre usa. Emmett mi-a intins o carte de vizita si a scris numarul lui pe ea. „Anunta-ma daca mergi curand la TZ. Vom merge sa aruncam cu chestii in Jasper. Voi comanda o carafa de Peyton Farquhars”.

M-am gandit ca nu ar fi rau sa am cativa prieteni acum ca m-am intors, asa ca am acceptat.

Am ajuns acasa chiar inaintea autobuzului lui Bree. Ne-am intalnit cu ea afara si ea parea circumspecta in timp ce traversa peluza cu ghiozdanul in mana. „Ce faci?”, a intrebat pe jumatate soptind.

„Te astept”, am spus ca si cand era cel mai evident lucru din lume. Am mangaiat-o pe cap. „Este slujba mea”.

In urmatoarele trei ore i-am ajutat la teme si le-am pregatit cina inainte de a ma uita peste lista cu sarcini care trebuie facute in fiecare zi. Ambii copii erau tacuti si am inceput sa simt ca poate chiar era ceva in neregula. Ca si cand li se intamplase ceva rau si inca erau in stare de soc.

M-am uitat la ceas si am oftat. Era trecut de sapte si Bella nu ajunsese acasa. Statusem cu pustii astia peste treisprezece ore.

Nebunie.

„Acum facem baie”, a anuntat Bree si s-a indreptat spre scari.

„Aah”, am simtit din nou panica crescandu-mi in piept. „Faceti asta singuri?”

Bree s-a oprit la jumatatea scarii si a oftat. „Eu, da. Dar Brady are nevoie de tine”. A urcat ultimele trepte si a disparut.

„Oo, nu”, am mormait si am sterpelit numarul din buzunar. Formand cu rapiditate, am masurat podeaua din pasi pana cand mi s-a raspuns. „Tanya?”

Ea a parut pregatita. „Da?”

„Buna, sunt Edward de la locul de joaca. Cu copiii?”

Ea a chicotit. „Esti speriat de moarte”.

„Da. Sunt, de fapt. Hmm, se pare ca Brady are nevoie de o baie si”, mi-am trecut mana peste fata si apoi m-am apucat de baza nasului, „ei bine, eu doar...hmm...”

„Respira adanc”, a spus ea calma. „Nu ai mai facut baie niciodata?”

„Nu”.

„Bine. Tu faci baie, nu?”

Am sforait. „Da”.

„Atunci stii ce sa faci”, s-a abtinut ea sa nu rada.

„Aa, stii ce? Nu-mi esti deloc de ajutor. Pur si simplu nu stiam daca nu e ilegal sa-i fac eu baie”.

Rasul ei isteric a rasunat prin telefon si eu m-am incruntat. Nu-mi place sa se faca misto de mine.

„Oh, Dumnezeule. Nu, nu, nu. Cine te lasa sa ai grija de copiii lor? La naiba! Da, poti sa faci baie copiilor, Dumnezeule...”

„Mersi”, am spus sec. „Mi-ai fost de mare ajutor”.

S-a calmat si a o oftat in telefon. „Of, Edward. Ce ne vom face cu tine?”

M-am uitat in sufragerie si am scuturat din cap. „Habar nu am, Tanya”.

I-am auzit zambetul prin telefon. „Intr-adevar”.

Am inchis si mi-am facut curaj inainte sa-l iau pe Brady si sa-l duc in baie. Am inceput sa umplu cada si el a inceput sa tipe. „Uaa!”, am tipat si m-am asezat pe jos. „Ce? Ce s-a intamplat?”, ma uitam la el dupa raspuns, insa el era speriat al naibii.

„Frate! Calmeaza-te!”

A tipat mai tare.

„Haide”, am spus si l-am tras in camera lui. „Ai nevoie de ceva de aici pentru a lua in baie?”

Tipetele lui s-au transformat in suspine in timp ce a cautat printre jucarii si s-a intors cu niste aripioare pentru inot.

Da-mi un pumn in fata. Ce...?

Am renuntat. „Bine. Aripioare pentru inot. Altceva?”

A aratat spre mine.

Oo, nu.

„Nah...nu pot sa intru cu tine acolo, amice”. Fata lui s-a crispat din nou si eu m-am predat. „Bine! Inceteaza sa mai plangi si te vom spala”.

M-am intors cu el la cada si mi-am tinut respiratia. Asta nu va fi deloc confortabil. Ii lasam lenjeria intima pe el, asta cu siguranta. I-am scos hainele si l-am bagat in spuma de indata ce au fost puse aripioarele. Si apoi mi-am scos camasa si am scapat de pantaloni pentru a intra langa el.

Si uite-ne: doi tipi in cada, in chiloti. Exceptie ca el avea aripioare pentru inot si asta parea sa fie mult mai distractiv decat sa stai ghemuit langa zid de frica sa nu-l atingi in vreun anume fel.

Parea mai calm si l-am spalat, cu exceptia zonelor intime, deoarece m-am gandit ca statul in apa era la fel de bun ca si frecatul. Imi va trebui ceva sa-mi dau seama cum sa-i fac baie fara sa...fie nevoie sa-l ating.

Apa se racea si eu l-am indemnat sa iasa din cada, asezandu-l pe podea si infasurandu-l intr-un prosop. Si-a sters fata si s-a prefacut ca tremura. „Stai asa, lasa-ma sa-mi iau un prosop”, l-am instructat si el nu s-a miscat. Am iesit si am infasurat prosopul in jurul meu, peste boxerii uzi pe care incercam sa-i manevrez, moment in care am auzit un suspin din usa.

Am intors capul si ma aflam fata in fata cu Bella.

„Eu-eu”, s-a balbait ea si s-a uitat intre mine si Brady. S-a inrosit la fata cand a aratat spre mine. „Ce faci?”

Imediat m-am aparat. „Ii fac baie pustiului tau”, i-am raspuns.

„Nu faci baie cu el!”, a spus ea incercand sa nu tipe.

„Asculta, cucoana. El nu intra fara mine. A avut chilotii pe el si la fel si eu”, am ranjit. „Vrei sa-ti arat?”

Brady se uita serios la noi. A aparut Bree si l-a luat de mana sa-l duca in camera lui si am ramas doar eu si Bella. Ochii ii erau ingusti si trupul ii era rigid.

Am scuturat din cap si am expirat in timp ce am bagat mana pe sub prosop si mi-am dat boxerii jos. I-am lasat sa cada pe jos si apoi am iesit din ei, ridicand ambele maini ca si cand as spune 'vezi?'.

Privirea ei a sarit la deschiderea prosopului si a ridicat usor din sprancene.

Aa, buna, Bella. Fa cunostinta cu Don. Voi doi veti fi buni prieteni dupa ce incetezi sa mai fi o tarfa frigida.

Sezi, Don.

M-am aplecat si mi-am adunat hainele. „Acum, ca esti acasa, sunt in fara serviciului”. Am dat sa trec de ea si m-am oprit chiar langa urechea ei. „Poate ca data viitoare lasi niste instructiuni. Sau cel putin...imi spui ce dracului se intampla aici”.

Ea a ferit privirea si eu am expirat dezgustat. „Atunci, banuiesc ca vom continua sa facem lucrurile in felul meu”.

Bella s-a intors si a scapat un trancanit. „In felul tau? Pare ca si cand ai urmarit Big Daddy si ai luat sfaturi”.

„Cel putin eu incerc”, am spus cu raceala, facand un pas inainte.

Ea a respirat superficial si privirea i-a cazut pe buzele mele in timp ce stateam amandoi in hol. Eram la distanta de o respiratie si puteam sa-i simt caldura pielii iesind din ea si pieptul ei abia s-a atins de al meu. „Vrei sa...”, am ridicat din spranceana si ea a incetat sa mai respire, „plec?”, am terminat.

A clipit si si-a muscat buza. „Nu”.

„Bine”, am soptit si m-am aplecat putin mai aproape astfel ca m-am atins usor de coapsa ei. „Noapte buna, atunci”.

Nu am auzit-o expirand inainte sa ajung la scari.

O saptamana frumoasa sa aveti!

Ana