Buna!
Ok, stiu...nu prea m-am tinut de promisiune...
Sunt scuzata daca am avut doua decese in familie si am inceput un razboi crunt cu diversificarea bebelusului? Poate ca cine a avut un bebe ma intelege si ma iarta...sper eu...
Scuzele fiind de prisos si neinteresante, pentru ca voi asteptati noul capitol, n-o mai lalai aici si va las sa va bucurati de traducere.
Pe saptamana viitoare.
8. Vreau sa-ti spun
Bella
Oh, nu.
„Edward”, m-am inecat cand usa s-a inchis in urma lui.
Ce era in neregula cu mine? Nu asa se comporta o persoana sanatoasa. Nu asa se comporta o persoana responsabila. Nu asa se comporta cineva de care depindeau doua vieti...
Mi-am lasat barbia in piept, panica mea crescand si amenintand ca ma face sa ma inchid in mine. Impreunandu-mi mainile, mi-am muscat buza si am incercat sa alung lacrimile ce-mi curgeau pe podea.
Esti o proasta, Bella.
Atat. De. Proasta.
Trebuia ca el sa inteleaga si trebuia sa-i spun. Insa cuvintele nu-mi ieseau. Traisem atat de mult timp fara sa vorbesc despre asta. Fara sa vorbesc despre Charlie si despre cat de greu mi-a fost sa cresc fara tata. Cat de greu fusese sa fiu perfecta in ochii mamei. Cat de greu fusese sa-l am pe Mike in viata mea, sa umple acele goluri si apoi sa fie smuls de langa mine cat ai clipi din ochi.
Nu mai avusesem niciodata un barbat stabil in viata mea.
Si acum il aveam pe acest barbat, care era aici. Si isi dorea sa fie aici, si tot ce doream eu sa simt era ca este conectat cu mine intr-un fel. Purtandu-ma ca o tampita si dorind sa-l bag in patul meu pentru ca aveam nevoie de siguranta ca merit dragostea unui barbat. Ca cineva chiar m-ar vrea cu adevarat...chiar daca era pentru ceva atat de banal precum sexul.
Genunchii mi s-au inmuiat si m-am clatinat, impreunandu-mi mainile langa Volvo, cautand dupa aer. Nu aveam niciun motiv sa-l alung. Si nu voiam sa-l alung...el era tot ce-mi trebuia. Insa, adevarul era ca el reprezenta tot ce le trebuia copiilor. Daca nu eram suficient de buna si nu ma tineam de el, lucrurile vor fi si mai rele pentru ei. Daca nu eram capabila sa fiu iubita, atunci tot ce puteam face...absolut tot ce puteam face...era sa-l las pe el sa-i iubeasca pe copii.
„Oh, Dumnezeule”, am suspinat, si am simtit cum ma ia tremuratul. O dadusem in bara al naibii de rau.
M-a atins greata si m-am apucat de stomac si piept, incercand sa o inabus. Respiratia imi era grea si ameteam, incercand in zadar sa ma agat de putina demnitate sau sanatate pe care simteam ca le-as mai putea poseda.
Senzatia de ameteala care era peste limita in creierul meu era si mai intensa si am inchis ochii pentru a alunga lumina si stelutele care imi dansau in fata ochilor. Eram pe cale sa lesin si nu puteam sa fac nimic pentru a evita asta.
„Bella”, a plutit vocea lui Edward de undeva din afara cunostintei mele si m-am intors spre directia din care venea inainte ca totul sa se intunece.
Capul imi era rece. Intregul trup imi era rece.
Deschizand ochii usor, am incercat sa privesc in camera slab luminata si sa ma echilibrez. Ma aflam in camera lui Edward. Cu un geamat, m-am ridicat si am simtit ceva cazandu-mi de pe cap in poala. Pachetul cu gheata se topise si era plin de apa rece si gheata, facandu-ma sa scancesc cand mi-a atins pielea dezgolita de pe picioare. Se pare ca el ma schimbase, deoarece purtam un tricou larg care avea mirosul lui.
„Te-ai lovit la cap”, a spus el din cadrul usii. „De Volvo”.
„Ah”, a fost tot ce-am putut sa spun. M-am holbat la silueta lui din cadrul usii, statura fiindu-i solida si increzatoare stand in fata mea.
„Ma intorsesem sa vorbesc cu tine. Cred ca am ajuns chiar in momentul in care lesinai”, a spus incet, venind incet spre mine, de parca l-as fi pocnit in orice moment.
„Imi pare rau, Edward. Nu stiu ce altceva sa spun. Sunt total zapacita si situatia asta m-a facut si mai confuza”. S-a asezat pe marginea patului, ingrijorarea aparandu-i in incretiturile de pe frunte. „Nu vreau sa crezi ca sunt o tarfa. Ca sar de la un tip la altul. Nu m-am culcat decat cu trei barbati in toata viata mea si a trecut ceva vreme de la ultimul”. Am ras usor si am scuturat din cap, simtind ameteala din cauza durerii de acolo.
„Mi-a trecut prin minte”, a spus Edward in gluma.
Am oftat si i-am intins pachetul cu gheata. „Atunci ar trebui sa plec”.
„De ce? Nu vrei sa discuti despre asta?” A facut un gest intre noi si m-am crispat la acest gand.
„De fapt, nu prea imi place sa vorbesc despre sentimentele mele. Imi este dificil sa ma destainui”.
Edward a inspirat adanc si s-a asezat in pat langa mine, impingandu-ma mai in mijloc, pentru ca el sa se sprijine de spatar. Trecandu-si mainile peste fata, a expirat profund. „Niciodata in viata mea nu am mai fost atat de confuz, Isabella Swan. Ma zapacesti din cale afara si nu pot deloc sa-mi dau seama de nimic in ceea ce te priveste”.
Evitarea a fost intotdeauna punctul meu forte...sa tin oamenii departe de ceea ce gandesc si de adevarata mea personalitate. Era ceea ce stiam cel mai bine si ma conducea la...
„Hai sa discutam putin despre tine, bine? Spune-mi despre familia ta...”
Parea indurerat si s-a trantit de spatarul patului. „Ce vrei sa stii?”
„De ce tu si Alice nu sunteti apropiati? Ea a spus ca nu prea petreci timp cu nimeni din familie. Ca si cand esti de parere ca tu esti oaia neagra...niciodata Fiul Risipitor care se intoarce”.
I-am vazut maxilarul inclestandu-se si degetele intarindu-i-se. „Sunt. Toate aceste lucruri. Nu am fost niciodata ce si-a dorit tatal meu. Nu mi-am facut niciodata mama mandra. Nu am fost niciodata la fel de bun ca Alice”. S-a foit usor si m-a privit. „Nu am fost niciodata bun pentru cineva”.
La naiba. Credea ca nu era destul de bun pentru mine? Era prea bun pentru mine; doar ca inca nu realiza asta.
„Eu si Alice am fost facuti sa fim mereu intr-o competitie. Tata a incercat mereu sa ma determine sa fiu ca ea, si mama a fost mereu mandra de ceea ce realiza ea. Eu nu voiam decat sa fiu eu, dar de indata ce standardul este atat de ridicat...”, a tras putin de nasturii de la pijama si s-a jucat cu marginea tricoului. „Alice spune ca totul este numai in mintea mea, dar eu stiu ca lor nu le-a placut niciodata vreo decizie de-a mea. Asa ca am stat departe si le-am dat ocazia sa nu-si aminteasca de fiecare data ce fiu depravat au”.
„Deliranta”, am spus pe infundate.
„Poftim?” S-a intors cu fata la mine, corpul fiindu-i intr-un asa unghi incat bloca si lumina slaba din camera.
„Cum sa crezi ca familia ta nu te iubeste? Eu as da orice sa am o relatie cu tatal meu. Si tu nici macar nu vrei sa incerci”, am spus cu blandete. „Alice te iubeste mai mult decat poti tu sa realizezi, apropo. Si-a facut griji ca o nebuna cat ai fost plecat, incercand constant sa-si dea seama unde vei merge si daca te vei mai intoarce acasa. Sunt destul de sigura ca atunci a fost momentul cand a intrat Jasper in scena. El a vazut cat era ea de indurerata. Si el era acolo, pentru ca tu erai plecat. Stiu chiar ca mama ta...”, m-am oprit muscandu-mi limba si privind in alta parte.
„Mama mea, ce?”
„Mama ta o suna pe Alice tot timpul, plangand ca si-a pierdut fiul”. Am lasat barbia jos si l-am privit in ochi. „Cred ca uneori copiii isi imagineaza lucruri, creand aceasta copilarie ingrozitoare, pentru a evidentia de ce au fost maltratati. Mi se pare uimitor cat de clar ne amintim lucrurile urate, dar acordam atat de putina importanta momentelor fericite”. Muscandu-mi buza, am gandit. „Sper ca Bree si Brady sa-si aminteasca lucrurile bune cand vor creste”.
„Ce incerci sa spui?”
Am privit in intuneric. „Incerc sa spun ca ar trebui sa incerci sa te impaci cu familia ta. Nu stii niciodata cat timp le-a mai ramas”.
Singurele sunete din camera erau respiratiile noastre si ticaitul ceasului. Stateam amandoi rigizi si nemiscati, holbandu-ne in intuneric. Mintea mi se invartea in cerc, spunandu-mi sa am rabdare si sa-i acord timp. Partea mea rea imi spunea sa-l incalec si sa-l las sa ma bage in coma.
„Merg la intalnirea de maine pentru ca te plac cu adevarat”, am spus incet.
„Ce sens are asta in creierul tau, Bella?”
Nu avea sens.
„Acum ma aflu intr-o faza ciudata si trebuie sa decid daca te plac pentru cum te porti cu copiii si pentru ca te afli aici...si sunt ridicol de atrasa de tine”. Gura mi s-a strambat cand i-am zarit un zambet ascuns. „Stii ca esti al dracului de sexy, Edward. Nu te preface”. Mi-am dat ochii peste cap si am continuat. „Nu stiu ce simti in legatura cu mine sau cu situatia asta, dar chiar nu vreau sa distrug ceea ce este intre tine si copii. Daca trebuie sa fac o alegere as alege mai degraba sa fii aici pentru ei. Dar nu voi minti si voi spune ca ma gandesc constant la tine dezbracat”.
„Si daca eu ma gandesc la tine in acelasi mod?”, Zambetul ii era mai diabolic in intuneric si am rosit la cuvintele astea.
„Atunci suntem amandoi frustrati sexuali pana lamurim lucrurile”, am intins mana si l-am batut usor pe a lui, plimbandu-mi degetele pe pielea lui calda. „Tu stii ce-ti doresti?”
„Cred ca sunt la fel de confuz ca si tine”.
„Bine, pai cred ca va trebui sa...”, s-a intors catre mine si mi-a luat mana intr-a lui.
„Deci, esti de acord sa ma vad cu alte tipe?” Vocea ii era grava, plina de intrebari, in timp ce ne tineam de mana.
„Presupun ca trebuie sa fiu. Nu ar fi corect din partea mea sa aflu daca ce simt este real si pe tine sa te las sa stai de-o parte”. Durerea din suflet mi s-a inzecit.
„Si este in regula sa fac asta?”, a intrebat, afundandu-si nasul in gatul meu si sarutand pielea sensibila de pe clavicula.
„N-n-nu stiu”, am spus sincer.
„Hmm”, a fredonat in timp ce-si trecea buzele pe maxilarul meu. „Si cum ramane cu mica ta erotica online de sus? Asta iti este permisa la intalniri?”
„Oh, nu. Nu este decat o invitatie la performanta”, am suspinat cand mi-a dat drumul la mana si m-a mangaiat pe coapsa.
„Si ei te pot atinge...asa?”, a soptit plimbandu-si mana mai sus si tragand de tivul tricoului.
„Sa-mi atinga piciorul? Banuiesc...”
„Bella, Bella, prostuta Bella”. „Esti asa o ispita”. Ridicand putin tricoul, si-a pus mana pe abdomenul meu si a trasat cercuri lenese cu degetul. „Si, eu pot sa ating alte tipe asa?”
„Nu”, am spus cu ferocitate, facandu-l sa chicoteasca.
„Pot sa le sarut?”, mi-a suflat la ureche si eu m-am cutremurat.
„Vrei sa le saruti?”
„Depinde, banuiesc”. Respiratia lui calda mi-a trecut pe langa ureche si m-a muscat de acolo. „Au ele sani mari?”
L-am plesnit peste brat si s-a retras razand. „Chiar esti ametita. Si ametitoare”. Scuturand din cap si-a ridicat sprancenele. „Ce ma fac eu cu tine?”
Ah, ma gandesc la o sutadouasprezece chestii diferite pe care le poate face cu mine. Mai ales acum, cand coapsele mele ardeau precum artificiile in ziua de 4 iulie.
„Habar nu am, Edward. Cred doar ca trebuie sa lamurim niste lucruri. Sa decidem daca asta este cel mai bun lucru pentru copii. Ei te iubesc atat de mult...”, l-am rugat din priviri si el a dat din cap, zambetul stergandu-i-se de pe fata. „Crezi ca nu ai fost niciodata dorit? Ei bine, esti dorit acum. Esti necesar”. Cu un pufnit, m-am tras la marginea patului. „Trebuie sa plec acum. Simt echivalentul bilutelor albastre la femei, merci”.
Stand in cadrul usii, i-am zambit timid. „Te gandesti la ce am spus? In legatura cu familia ta. Lui Alice ii este dor de tine”. A dat din cap si a lasat capul in jos. „Si, Edward?” A ridicat privirea. „Chiar imi pare rau pentru ce s-a intamplat in garaj. A fost...”
„Foarte placut?”, a ras si s-a aruncat in pat, dand din sprancene la mine.
„Touche”, am spus ranjind. „Si, merci?”
„Mda, bine”. Ochii i-au licarit si s-a ridicat putin, sprijinindu-se in coate. „Deci...cum stim ca s-a lamurit?”
Am clipit de cateva ori si am deschis gura sa vorbesc, in schimb nu am scapat decat aer. „Cred ca vom sti, pur si simplu”, am ridicat din umeri. „Noapte buna, Edward”.
„Noapte buna, Bella”.
M-am intors sa ies pe usa, ridicand o mana la spate si strigand. „Inceteaza sa te mai holbezi la fundul meu ca si cand ar fi de mancare, Dee”.
Edward
A cazut peste mine, peste Volvo.
Nah, ce spui de asta Masina Abstinentei?
A fost minunat, si nu doar pentru ca trecuse atat de mult timp de cand cineva a batut la usa lui Don. A fost pentru ca eu...incepeam sa simt ceva pentru Bella. Ea a avut destula incredere in mine pentru a o duce pe Bree la dans. Si am dansat cu ea, chestie care a fost de-a dreptul excitanta, dar mi-a reamintit si cum era sa ai o pasiune pentru cineva. Sa o inviti la dans si sa ai acei fluturasi in stomac din cauza ca nu erai sigur de raspuns. Dar ea a spus 'Da' si in tot timpul cat am dansat nu am facut decat sa-i miros parul si sa-mi lipesc degetele de ea.
Habar nu aveam ce se petrecea cu mine, insa aceasta femeie si copiii ei imi distrugeau viata complet. Dar, imi placea.
Cand ne-am intors acasa, nu doream decat sa o iau de mana si sa stam asa. Inca o data aveam in minte ideea de a o reasigura ca totul este bine, insa parea pierduta in ganduri si nu am insistat. Plus ca mai avea si nenorocita aia de intalnire in seara urmatoare si mi-am tot spus ca atat timp cat ea va continua sa iasa cu alti tipi o voi lasa in pace, pur si simplu. Habar nu am cand am devenit nobil sau ceva de genul asta, dar daca ea nu era interesata nu aveam de gand sa o presez.
Ce?
De cand nu vreau sa o presez sa petreaca ceva timp cu membrul meu principal?
Am incercat sa intru, insa a fost in zadar. Atractia pe care am evitat-o timp de doua saptamani radia prin porii ei, si cand am imbratisat-o a fost evident ca si ea a cauzat o reactie a penisului meu. Si tot ce doream sa fac era sa mi-l frec de ea.
Nu a fost ea cea care chiar a facut prima miscare, insa am asteptat sa-mi dea un fel de semn ca nu dorea sa spuna noapte buna. Si cand m-a strans mai tare in brate, si buzele mele erau chiar acolo, nu am putut sa rezist sa nu o gust iar. Aveam ganduri fierbinti sa o arunc pe capota masinii si sa-mi bag capul sub rochia ei, sa-i infasor coapsele in jurul capului meu si sa o fac sa uite ca mai exista si alti barbati pe planeta.
Insa, ea m-a surprins din nou dezbracandu-ma si aruncandu-se asupra mea. Si pe cand gaseam ironic ca mi se facea un blow-job agresiv pe capota masinii, nu gaseam vointa de a-i spune sa se opreasca.
Totusi, am reusit sa-i spun sa o ia mai incet cu Don, pentru ca ea era agresiva peste limita. Si inca simteam in penis, asa ca la inceput a fost neplacut. Dupa ce i-am spus cum imi place, ea a fost perfecta...un blow-job al dracului de aproape de perfectiune pe capota stralucitoare, argintie a masinii.
Copilul din mine alerga in jur si isi scutura cocoselul in fata tuturor.
Si apoi...ah, la naiba. A inghitit si a curatat cu limba si apoi...mi-a cerut sa raman peste noapte. Si aveam toata intentia sa-i intorc favorul. De fapt, aveam toata intentia sa ma revansez in acea noapte si a doua zi. La dracu', intreg sfarsitul de saptamana. As fi adormit acolo si cand m-as fi trezit as fi luat-o de la capat.
Insa ea tot mergea la intalnirea aia.
Acea mica informatie chiar m-a facut sa ma simt ca dracu'. Ca si cand eu eram cel folosit. Si habar nu aveam cum se intamplase asta. Mda, era ea o tanara femeie de afaceri de succes; insa Bella Swan nu prea avea noroc la barbati. Asa ca habar nu aveam cum de fusesem pacalit de ea. Chiar ma lasa sa dorm in patul ei si apoi iesea cu alt tip?
Asta era pur si simplu...murdar. Si nu avea sens. Clar ca era atrasa de mine. Si eu ma purtam bine cu copiii.
Poate ca ii era rusine sa se afiseze cu mine. Daca asta era cazul, decat sa fie o zdreanta.
Sau poate ca simtea nevoia sa se lupte pentru ea. Poate ca avea nevoie ca eu sa-i dovedesc ca eu eram cel mai bun barbat? Singurul mod in care puteam cu adevarat sa dovedesc asta era fata-in-fata cu ceilalti tipi. Ea ar avea ocazia sa ne compare. Si putea lua o decizie bazata pe asta.
Ori asta, ori faceam din ei Pinguinii din Madagascar. Asta macar suna mult mai distractiv. In mintea mea am formulat o mie de feluri in care puteam ravasi psihicul altui barbat, feluri prin care puteam sabota o intalnire. Stiam ca pustii vor fi mai mult decat dornici sa se implice, insa ei nu erau aici in acest week-end, asa ca trebuia sa ma ocup singur de asta.
Si care sa fie cel mai bun mod de a face asta, decat cu slabiciunea Bellei?
Nu puteam gandi coerent, in mintea mea se derulau constant imagini cu mine, Bella si masina. Si expresia fetei ei cand am intrebat-o de intalnire. Nu parea sa-i pese de actiunile ei...
La. Naiba.
Oare am intalnit versiunea feminina a...mea?
Gandul m-a impietrit si m-am gandit serios daca Bella chiar putea sau nu sa se implice fizic cu un tip, fara a se implica si emotional. Daca asa stateau lucrurile, atunci s-ar fi cuplat cu orice tip care ii cumpara un burger. Si pentru mine asta insemna nebunie. Era o femeie care avea nevoie de atentie masculina, totusi. Tatal ei a murit. Prietenul ei cel mai bun a fost un tip, care a murit. Tatal ei vitreg abia se mai tine pe picioare.
Oare si ea avea nevoie de un tatic la fel de mult ca Bree si Brady?
Nu reuseam sa nu ma intreb cat de rau stateau lucrurile.
Ma intorceam sa vorbesc cu ea cand s-a lovit de capota masinii, scotand un sunet cu ecou cand capul a lovit metalul masinii. Am prins-o si am dus-o la mine, incercand sa-i scot corpul molesit din haine si sa-i pun un tricou, sa am grija de ea. Ii dadeam doua ore si daca nu se trezea, atunci o duceam la Urgenta.
Dar s-a trezit cateva minute mai tarziu. Si apoi a marturisit ca ma place, si dintr-un anume motiv, asta m-a excitat la maxim. Adica, a spus direct ca vrea sa-si clarifice sentimentele. Si asta m-a facut sa ma simt...minunat. Ca si cand, pentru prima data in viata mea, cineva era gata sa-mi dea o sansa. Nu-mi placea deloc ca trebuia sa iasa cu alti tipi, dar intr-un mod ciudat, asta cam avea sens. Fusesem aruncati impreuna intr-o situatie nebuna, emotiile erau la maxim, se crease un fals simt al familiei...si asta s-a sfarsit inevitabil prin a face parinti din noi. Impreuna.
Deci, mi-am cam dat seama ce dorea sa spuna.
Si asta m-a facut sa vreau sa lupt pentru ea. Sa arat ce pot. Deoarece, la naiba, niciodata in viata mea nu aratasem cuiva ce pot. Intotdeauna intorceam spatele si plecam, pretinzand ca nu-mi pasa. Dar, imi pasa. Si acum stiam ca si ei ii pasa. Si, intr-un fel sau altul...Bella Swan ma va iubi.
Ea lua decizii proaste, si eu trebuia sa am grija de ea asa cum aveam grija de copiii nostri.
Copiii nostri. Da-mi un pumn...ce?
Am ras putin de epifania mea si mi-am ingropat fata in perna pe care statuse ea inainte sa-si legene fundul sus pe scari, lasandu-ma cu nevoia de a avea grija de niste bilute albastre. Mirosea ca in rai.
Pot sa fac asta. Pot s-o fac sa fie a mea. Si, pentru binele copiilor, pot sa astept.
Trebuia sa ma ridic: sa cant ceva Rock sau ceva de genul asta. Rahatul asta se apropia si eu trebuia sa ma pregatesc ca un campion. O auzisem sus, coborand si urcand pe timpul zilei. Exista posibilitatea sa se pregateasca pentru intalnirea ei, dar stiam ca in general facea chestii pentru munca, asa ca nu am urcat sa o deranjez.
In plus, chiar trebuia sa stau cuminte pentru ca ea sa nu-si dea seama ce planuri am.
Masurand podeaua, am inghetat cand am auzit-o pornind dusul. Venise tarziu tinand cont de faptul ca in timpul cat a fost plecata i-am mutat niste lucruri si am ascultat-o nerabdator cum tarsaia chestii pe podea. Am putut sa aud chiar si crapaturile din perete cand a trantit usa sifonierului, incapabila sa-si gaseasca pantofii pe care trebuia sa-i poarte la intalnire. Abia m-am abtinut sa nu mor de ras, imaginandu-mi cum ridica mobila sa gaseasca pantofii care se aflau chiar la marginea patului. A verificat chiar si in bucatarie.
M-am gandit ca o fac sa intarzie un sfert de ora, insa ea era mult mai incapatanata decat anticipasem, ceea ce insemna ca tipul urma sa sune la usa cam in cinci minute, daca planuia sa ajunga la timp.
Slava Domnului ca eram prieten cu Emmett. Mi-a divulgat informatia fara sa aiba habar ca Rose ii stabilise intalnirea Bellei. De indata ce a fost sigur ca Rose a primit acceptul Bellei, m-a sunat si mi-a dat detaliile. Ar fi fost mult mai usor daca erau copiii aici, insa eram singur in aceasta misiune.
Furisandu-ma pe scari, am luat rochia albastra de noaptea trecuta si pantofii pentru care aproape ca a rasturnat casa cu fundul in sus. Abia ajunsesem in bucatarie, cand am auzit soneria. Vorbim despre noroc aici.
Am scuturat din cap imprastiind apa din par pe umeri si am alergat la usa, deschizand larg cu un zambet diabolic pe fata.
Tipul brunet si mare care statea la usa a facut un pas in spate si gura lui a format un 'o'.
„Buna”, am spus, incercand sa par ca gafai.
A privit peste umarul meu si apoi la numarul scris pe usa. „Aaa, cred ca am gresit adresa. Bella Swan locuieste aici?”
Am dat din cap absent si am aratat spre scari. „Este sus, la dus. Intra si ia loc”.
El m-a analizat, privirea cazandu-i pe prosopul alb pe care il aveam in jurul taliei si pe picaturile de apa ce-mi curgeau pe piept.
„Merg sa-i duc hainele pe care le-a lasat aseara in camera mea. Poti sa astepti”. I-am zambit cu toata gura si am privit cum face un pas nesigur spre usa. „Scuze, eu sunt Dee. Cum te numesti?”
S-a incruntat. „Paul”.
„Imi cer scuze”, am spus cu un raset exasperat. „Nu pot sa va retin numele la toti”. I-am indicat sa ma urmeze si m-am intors rapid sa-l las sa intre, lasand prosopul sa-mi cada la picioare. M-am uitat in sus ca si cand eram jenat, privindu-l drept in fata.
Unu.
Doi.
Trei...
S-a uitat.
Este homosexual.
Am smucit prosopul de pe jos si am scancit. „Scuze, frate”. Am aratat spre sufragerie. „Fa-te comod”.
Pe cand urcam scarile cate doua odata, il puteam vedea stand in hol, parand al dracului de socat. Am aruncat rochia albastra a Bellei pe care o pastrasem de seara trecuta pe scaunul ei si apoi am asezat pantofii la nimereala sub pat. Cand am coborat, sufrageria era goala.
M-am uitat pe dupa perdele si am vazut parcarea goala. Zambetul care mi-a acoperit fata era atat de mare, incat am crezut ca mi se crapa fata. A fost un plan perfect. El nu va recunoaste niciodata ca a fugit pentru ca s-a holbat la Don.
Si Bella va crede ca i-a dat teapa.
Am auzit dusul oprindu-se si am alergat inapoi in camera mea sa ma imbrac pentru seara, chinuindu-ma sa-mi pastrez o expresie normala cand o voi vedea. Am aruncat o camasa peste un alt tricou gri si chiar mi-am ciufulit putin parul, in loc sa-mi pun o sapca. Intrand in pantofi si aruncand o ultima privire in oglinda, am urcat scarile si am intrat in bucatarie.
Bella statea in sufragerie uitandu-se confuza la ceas.
„Buna”, i-am spus, si a tresarit.
„Buna”. S-a intors si a venit spre mine, parand putin trista.
„Ce s-a intamplat? Unde este tipul tau?”
Privirea Bellei a cazut pe tejghea si si-a plimbat mana pe marginea ei. „Cred ca am luat teapa”.
„Fraierul”, am spus, deschizand frigiderul si luand o cola. „Pacat, arati super sexy in pantofii aia”.
S-a inrosit la fata si parea ravasita. „Am intors casa cu fundul in sus cautandu-i. Si erau chiar sub patul meu”.
Aproape ca m-am inecat cu cola. „Ciudat”, am reusit sa spun. Privind la ceasul de pe cuptor, am ridicat din umeri. „Ies in oras. Imi pare rau de intalnirea ta”.
„Aa, mda. E in regula. Distractie placuta”. S-a intors si s-a lovit de unul dintre scaune.
Aproape ajunsesem la usa cand m-am intors din nou cu fata spre ea. „Poti sa mergi cu mine, daca vrei”.
A ridicat capul si a marit ochii. „Nu ai intalnire?”
Am sforait si am scos un 'pfui'. „Ma indrept spre barul lui Jasper sa vad daca el si Alice sunt acolo. Aveam de gand sa discut cu ei, asa cum mi-ai sugerat”.
A zambit si si-a muscat buza. „Mi-ar face placere”.
„Bine, pai...sa mergem. Luam Hummer-ul”.
A ramas cu gura cascata si eu am ras.
„Am vrut sa spun Volvo”.
Am privit cum i se ridica putin barbia si cum ii mai creste increderea. A traversat camera si m-a lovit in brat asa de usor, ca abia am simtit. „Esti un idiot”.
Facandu-i cu ochiul, i-am deschis usa. „Mda, pai...n-am spus niciodata ca nu sunt”.
9 comentarii:
In primul rand, sincere condoleante..
In al doilea rand, succesc cu bebe, chiar daca am decat 19 ani si nu stiu cum este, totusi imi imaginez :d
Un capitol foarte frumos si interesant.Am aflat destul de multe despre cei 2, iar planul lui Edward a fost incredibil :)). Acum sunt curioasa sa vadem cum va decurge aceasta "intalnire " a lor.
Sincere felicitari si multumiri. Pupiciii
Multumesc!
Imi pare räu , Ana , de pierderile suferite.
Cät despre bebe , mäine-poimäine , te vei scuza :-) cä ti-a adus sä cunosti pe prima lui prietenä . ;-)
Capitolul ?! Impecabil , ca orice ai traduce tu.
Multumim si numai bine!
Lavinia.
Ana, condoleante, inainte de toate ...
apoi, multa bafta cu bebe...chiar ca ai nevoie de asa ceva :)
despre capitol ce sa mai zic: fenomenal :X:X:X
planul lui Edward a fost monstruos de perfect :))
"I-am indicat sa ma urmeze si m-am intors rapid sa-l las sa intre, lasand prosopul sa-mi cada la picioare. M-am uitat in sus ca si cand eram jenat, privindu-l drept in fata.
Unu.
Doi.
Trei...
S-a uitat.
Este homosexual."...aici s-a rupt firul si am izbucnit in ras :))
astept cu nerabdare urmatorul capitol :*
capitol tradus excelent, fireste! asta pentru capitolul BUNE...pentru cele RELE, imi pare sincer, rau...In ceea ce priveste bebelusul, uita! in ,,lupta" cu el vei fi intotdeauna pe locul 2
Condoleante...
Nu stiu cum mai ai timp sa traduci,avand in vedere ca ai o minune mica...eu am fost babysitter,asa ca te inteleg.
Traduci un fic exceptional,in trecut m-as fi dus direct sa il citesc in engleza,dar iti spun sincer imi face mai multa placere asteptarea....pt 20 de minute ma afund in povestea celor doi.Ed e un nebunatic si jumatate,sper ca Bell's sa reuseasca sa il reaproprie de familia lui.
Nu te grabi prea mult cu tradusul...nu plecam nicaieri.
Spor la tradus si cu cel mic...
kisses&hugs
Ana, mai traduci acest fic? sau e abandonat? mi-ar parea rau, sincer...poate totusi reusesti sa mai continui....
Mai, nu l-am abandonat...Doar ca...nu prea s-a aflat printre prioritatile mele in ultima vreme. Imi pare foarte rau ca v-am dezamagit. Fac ce pot, cat pot, in limita timpului, cu toate ca ziua are pt. mine 18-19 ore, chiar nu m-am putut ocupa de fic...Promit solemn un capitol saptamana asta. Mii de scuze! :(
Ana nu ne suparam numai ca suntem entuziasmate de fic si vrem sa citim continuarea
eu una te inteleg, bebe are prioritate
spor la tradus
pupici
Trimiteți un comentariu