7. Doar ca sa dansez cu tine

Bella

„Scoala se termina in doua saptamani...”, m-am uitat la Rose, care statea pe scaunul de la biroul meu, alegand rosiile din salata.

„Si?”, a raspuns ea distrasa.

„Si...”, mi-am muscat buza ganditoare, „Este o petrecere cu dans la Bree la scoala, vineri seara. Nu este chiar un dans Tata/Fiica, insa este pentru parinti”.

A ridicat privirea si a strambat din nas pentru a-si aranja ochelarii. „Aa, nu. Aaa, Bella...nu poti”.

„Cred ca el o va face”.

„Bella, nu”. S-a aplecat peste biroul meu si a clatinat din cap. „O sa-i faci pe copii sa se ataseze si apoi, ce? Macar ai vorbit cu Alice despre el sa afli mai multe detalii? El nu pare sa fie prea serios”.

Am simtit un fulger de furie trecandu-mi prin piept. „Nu stii nimic despre el, Rose. Se poarta minunat cu ei”. Furia mea era greu de potolit si mi-am luat privirea de la ea pentru a evita ca ea sa vada ce enervata eram.

„Ai o problema, B”. M-am uitat la ea, strambandu-ma. A oftat si si-a lasat salata jos. „Ei bine, la naiba. Te indragostesti de Dadac”. A intins mana si m-a mangaiat pe degete. „Iubito, asculta...ori iei primul lucru care vine la tine din cauza inmormantarii, ori faci asta pentru ca el este disponibil”.

„Nu intelegi”, am soptit si mi-am inghitit nodul din gat.

Oare avea dreptate? Oare eram interesata de Edward din cauza situatiei mele?

„Ba inteleg. Iti amintesti cat de nasol m-am simtit dupa faza cu Royce? Adica, la dracu'. Trebuie sa-ti dai seama daca ceea ce se intampla in acel creier minunat al tau este real sau datorita circumstantelor”.

„Te rog, nu te mai uita la Dr. Phill”, am marait.

A zambit larg si mi-a facut cu ochiul. „Iti aranjez o intalnire in acest week-end. Nu stai cu copiii, nu?” Am dat din cap ca nu. „Perfect. Iesi in oras. Vezi ce simti cu privire la intalnire, da-i tipului o sansa si vezi cum progreseaza lucrurile. Da-ti ocazia sa afli daca asta e ceva real”.

Parea increzatoare. „Nu l-ai lasat sa calatoreasca cu trebul B, nu-i asa?”

Am marit ochii si am ras atat de tare, ca aproape am cazut de pe scaunul meu oribil. Indreptandu-ma, m-am tinut de birou si am vorbit printre hohote. „Nu!” Ea parea nesigura. „Tehnic, nu...l-am vazut pe al lui si m-am cam jucat cu el”.

A lovit biroul si s-a imbufnat. „Stiam eu! Inainte de faza cu barul, nu? Nu-i de mirare ca a luat-o razna cu privire la dansul tau. Ar trebui sa-ti fie rusine, domnisoara Swan. Te joci cu penisul lui si apoi iei numarul de telefon al DJ-ului”.

Mi-am lipit fruntea de birou si am scancit. „Sunt o zdreanta ahtiata dupa sex!”

Rose a chicotit si si-a sprijinit fata in palme cu o expresie de mirare pe fata. „Este imens, nu-i asa? El se cam poarta ca si cand asa ar fi...ca si cand ar trebui sa-si aranjeze tot timpul pantalonii...”

Fara sa ma uit la ea, am luat o mana de agrafe de birou si le-am aruncat spre ea. A tipat surprinsa si a aruncat in mine cu elasticele de cauciuc. „Esti o tarfa”, am suspinat printre hohotele de ras.

Ea a ridicat din umeri. „Sunt tarfa unui singur barbat, merci. Si, in caz ca te intrebi despre Emmett, merita sa i se faca statuie si sa fie expusa la The Smithsonian”.

„Pe bune?”

S-a auzit o bataie scurta in usa si am tresarit amandoua. Alice si-a strecurat capul si a zambit. „Ai primit ceva prin curier”.

„Merci, Alice”. Am incercat sa-mi suprim roseata din obraji in timp ce ea se retragea. Ce jenant, sa vorbim despre al treilea picior al fratelui ei in timp ce ea se afla alaturi. Rose avea buzele lipite in timp ce incerca sa-si tina respiratia si rasul isteric care ameninta sa izbucneasca. Cand Alice a inchis usa si s-a indepartat destul de mult, eu si Rose am izbucnit intr-un ras de ne-au dat lacrimile.

„Oh, Dumnezeule, Rose...vreau ca Alice si Dee sa fie din nou in relatii bune. Chestia asta ciudata ma scoate din sarite”.

A dat din cap si s-a ridicat sa arunce gunoiul. „Se va rezolva totul de indata ce vei detine controlul situatiei. Consideri ca este un bun Dadac, corect? Atunci, poate ca asta ar trebui sa reprezinte el pentru tine. Cand ajung in birou ii trimit un e-mail lui Paul si sambata seara iesi in oras, bine? Sa ai ceva perspectiva...”

„Bine”, am fost de acord, nesigura daca aveam nevoie de perspective sau nu.

Edward

Trecusera aproape doua saptamani de la incidentul din bar si nu o vazusem pe Tanya decat de doua ori. Parea distrasa si nu am vrut sa insist, insa astazi era de-a dreptul enervanta treaba. „Tanya, ce dracului se intampla cu tine?”, am soptit, incercand sa mentin un ton scazut pentru a nu atrage atentia copiilor.

M-a privit si a scuturat din cap, stresata. „Nu pot...”

„Poti. Haide”, am condus-o la canapea, la distanta de cativa metri de copii. „Tu m-ai ascultat pe mine si acum este randul meu sa-ti intorc favoarea, corect?”

A oftat si si-a privit mainile, trecandu-le peste jeansi si dand nervoasa din picioare. „M-am culcat cu seful meu”.

Oh...

„Bine”.

A scuturat din cap si i-a tremurat buza. „Am mintit cand am spus ca am un iubit, Edward. Adica, el este iubitul meu, insa este si casatorit...si eu lucrez pentru el si am grija de fiica lui...” Plangea si din piept ii ieseau suspine mici, in timp ce strangea pumnii si lacrimile ii udau jeansii negri. M-a privit cu ochi rugatori si a soptit. „Sunt insarcinata, Edward. Ce dracului sa fac? O sa pierd totul. Slujba. Casa”. Privirea i s-a indreptat catre salteaua de joaca. „Pe Kate”.

Pentru prima data in viata mea ramasesem fara cuvinte. Si ma uitam la reflexia despre cum ar fi viata mea daca lucrurile intre mine si Bella se complicau.

O ramificare permanenta a actiunilor noastre.

In timp ce ea isi spunea povestea, imi imaginam cum pot lucrurile sa-ti scape de sub control atat de repede. Bella nu era casatorita, insa erau implicati copiii. Si Jasper avea dreptate: Bella era un om bun. As putea sa profit de ea doar pentru nevoile mele personale? Si daca o faceam si se intampla ceva de genul asta intre noi, puteam oare sa merg mai departe?

Oare ea s-ar rusina sa fie cu mine?

Chestia pe care o puneam sub semnul intrebarii m-a facut sa ma simt ca un mare rahat.

Mi-am petrecut restul zilei intr-o ameteala. Sufletul meu se gandea la Tanya si la situatia ei. Trebuie sa fie destul de asemanator ca atunci cand actorii joaca impotriva cuiva care emana atractie si chiar daca stii ca e pentru scurt timp sau ca ar fi gresit sa-l pacalesti pe celalalt, te cam afli cu adevarat in acea situatie. Si te afli tot timpul in preajma celuilalt. Trebuie sa fie trist sa fii cu cineva din convenienta.

La naiba.

De ce dracului imi pasa atat de mult de toate astea?

Nu puteam sa discut cu Jasper sau cu Alice din cauza faptului ca vestea ca ei doi sunt impreuna m-a infuriat atat de tare si a trezit in mine emotii si sentimente despre care as fi jurat ca nu existau. Si mintea mea era complet zapacita cu privire la toata treaba, incat nu stiam daca vreau sa-l omor pe Jasper si sa-i ingrop cadavrul in curtea din spate sau sa-i multumesc pentru ca a avut grija de ea in ultimul an.

Si Alice? Eram iritat peste limita pentru ca nu mi-a spus nimic. Stia despre situatia Bellei. Si stia ca nu voi fi fericit cu relatia dintre ea si Jasper. Dar cum sa nu fi stiut ea ca as fi si mai suparat pentru ca a omis sa-mi spuna adevarul? Trebuie sa fi fost al dracului de greu sa tii un asa secret pe cand stateam in apartamentul ei. Mi-am tot framantat mintea daca au existat semne pe care sa le fi ratat, insa adevarul era ca nu acordam atentie la nimic in acea perioada.

Ce alte lucruri am mai pierdut in timp ce am fost atat de egoist?

Uram felul in care ma facea sa ma simt. Pentru ca nu facea decat asta: ma facea un sentimentalist, un fund de sac peticit. Si acum ii aveam pe pustii astia care depindeau de mine. Si o femeie pe care nu doream sa o distrug si mai tare. Si un prieten care avea nevoie disperata de cineva care sa o asculte si consoleze cu privire la situatia in care pierduse controlul.

Adevarul este ca uram fiecare secunda a acestei abilitati de „a simti”. Imi doream vechea viata inapoi. Doream sa-mi plimb fundul lenes si sa-mi fac cat mai putine griji, fara sa am nicio responsabilitate. Imi doream sa-mi urasc familia si sa nu-mi pese de nimic si de nimeni, cu exceptia mea si a lui Don.

Asta nu era adevarat. M-am gandit la Brady si Bree si m-am aruncat pe canapeaua din apartamentul meu, lovind cu fata de ea cu destula forta incat sa ma faca sa tresar si sa gem. Cum de ma indragostisem de niste copii? Cum de trezeau ei asemenea...emotii in mine? Era ridicol, si am simtit neliniste si furnicaturi sub piele...degetele mele tanjind sa faca ceva. Trebuia sa ma concentrez. Trebuia sa fac ceva. Trecandu-mi degetele prin par, am suspinat lung. Copiii mai au o jumatate de ora pana la culcare. Si eu aveam nevoie de o pauza.

Sa speram ca nu o va deranja pe Bella.

Urcand scarile, am mers la pian si l-am deschis, holbandu-ma la clape. Trecuse atat de mult timp...Oare macar era acordat? Am apasat cateva note si am suspinat satisfacut, muschii mei relaxandu-se instantaneu si mintea mi s-a limpezit putin.

Cu ochii inchisi, am simtit clapele si am inceput sa cant o melodie pe care am compus-o cu ani inainte sa am intentia sa fac pianul munca vietii mele. Nu era saltareata, notele erau moi si melodice...un cantec de leagan, aproape. O compusesem pentru a ma simti mai bine cand eu si Carlisle ne certaseram urat intr-o seara. Notele curgeau din mine intr-un torent asa de agresiv, incat nici nu mi-am dat seama ce compusesem. Insa era adancita in psihicul meu si am cantat-o iar si iar pana cand sunetul a tesut un fel de crusta peste gaura dureroasa din pieptul meu, creata de dezaprobarea tatalui meu la orice incercam eu sa fac.

Mintea mi-a fugit la zilele de dinainte sa plec in Europa si am simtit greata si durerea familiara din stomac cand mi-am imaginat dezaprobarea din ochii tatalui meu si suferinta din ai mamei, cand le-am spus direct in fata ca nu voi fi niciodata cine se asteapta ei sa fiu.

Eu nu eram Alice. Si, daca era sincera, nici Alice nu era Alice. Ma intreb daca parintii mei stiu despre Jasper.

Furios, mi-am retras degetele de pe clape si mi le-am presat pe fata de frustrare.

„A fot detul de bine, Dee”

Am ras usor si mi-am luat degetele de pe fata sa-l vad pe Brady langa mine. „Merci, micutule”. A privit clapele cu admiratie si apoi mainile mele. A tuguiat buzele si parea ganditor. Cu ezitare, a apasat cu degetele pe clape si a cantat cateva note, un zambet imens traversandu-i fata.

„Vrei sa inveti?”, l-am intrebat si fata lui s-a intors spre mine cu o expresie de idolatrizare in ochii lui mari si verzi. A dat usor din cap si s-a uitat din nou la clape. „Bine, vom face asta in locul antrenamentelor. Daca Bella este de acord cu asta”.

„Sunt mai mult decat de acord cu asta”, s-a auzzit vocea ei blanda din usa. Am asteptat o secunda sa ma adun inainte sa-mi ridic privirea la ea. Se sprijinea de tocul usii si Bree era lipita de soldul ei, ambele privindu-ma mirate. Toata lumea era in pijamale si am chicotit putin din cauza la cum aratam ca o familie adevarata chiar in acest moment. Cu un zgomot infundat, am inchis pianul si m-am aplecat sa-l ridic pe Brady.

„Te ajut sa-i duci la culcare”. Bella a dat din cap si ne-a urmat pe scari. De indata ce copiii erau in pat si spalati pe dinti, m-am intors jos. Bella m-a urmat rapid, pasii ei abia auzindu-se pe covor.

„Dee?”, m-a strigat inainte sa dau coltul spre bucatarie. Umerii mi-au tresarit si mi-am tinut respiratia, intorcandu-ma ingrijorat sa o infrunt.

„Eu”, a inceput, „ma intrebam daca esti interesat sa mergi la petrecerea de la scoala lui Bree, vineri seara? Este pentru parinti, dar...”, nu a putut termina deoarece ochii i se umezisera. Ce era cu femeia asta de ma facea sa urc scarile cu ea si sa-i fac baie? Sa-i perii parul si sa-i cant sa adoarma?

Aduna-te, Cullen.

„Bineinteles”, am spus dand scurt din cap. Expresia ei era din nou trista si pe viata mea ca habar nu aveam ce trebuia sa fac acum. „Si...”, m-am uitat la ea, asteptand sa termine. Parea ca se lupta si eu eram obosit din cauza ezitarilor ei. „Ce, Bella?”

A inchis ochii si a lasat capul in podea. „Am o intalnire sambata seara”.

„Bine”. A ridicat capul rapid pentru a-mi prinde reactia. Fata mea avea o expresie fara emotii si ea paru...dezamagita? „Altceva?”, am intrebat.

„Nu. Vom fi gata vineri seara, la ora sase”.

„Grozav”. Am privit-o pentru un moment lung si i-am vazut pieptul cum se ridica si se lasa, gura miscandu-se de parca mai era ceva, insa nu putea sa spuna. Nedorind sa mai astept sa spuna ea ce-i trecea prin cap, m-am intors si am coborat in camera mea sa incerc sa dorm, in ciuda ecoului de tristete pe care l-am simtit deodata in suflet.

Luni:

Ce dracului se intampla cu viata mea?

Marti:

Bree pare sa fie din ce in ce mai sociabila. Sa o lase pe Jennifer sa vina acasa sa faca temele impreuna timp de o ora a facut-o sa nu mai arate ca...Wednesday Adams.

Brady este lipit de mine ca guma de mestecat de scaunul din autobuz. Trebuie sa-mi amintesc sa fiu un bun exemplu.

CHIAR vreau sa strig RAHAT...doar asa.

Miercuri:

Ce se intampla, Nick Jr? Niciunul dintre personajele astea din desenele animate nu are parinti? Max si Ruby? Locuiesc singuri? Si de ce ea nu asculta NICIODATA ce are Max de spus? Al naibii hop-hop, stie-tot. Imi aduce aminte de Alice.

Vreau sa-mi petrec timpul cu tipii de la Upside Down Show. Australienii rup funduri.

Joi:

Prima lectie de pian a lui Brady. Am nevoie de mai multa rabdare.

Bree a stat cu noi si a facut temele singura. Mai mult ca sigur asta a fost prima data cand ea nu a corectat nimic din ce a vrut Brady sa faca. Poate invata sa renunte la rolul ei de parinte? Este o sora buna.

Don vrea sa stie ce a facut el de Bella isi doreste sa iasa cu alti pampalai.

Bella

Ce am facut?

M-am uitat peste umar la Bree, care statea in fata oglinzii, uitandu-se dezagreabil la propria-i reflexie.

„Asta e o tampenie”, a bolborosit.

„Hei, curaj. Ne vom distra. Si daca vrei sa plecam mai devreme, plecam, bine?”

Si-a dat ochii peste cap si s-a aruncat in pat. „Nu vreau sa fiu singura de acolo fara...” S-a oprit si m-am dus repede la ea, inconjurand-o cu bratele.

„Nu esti fara, Bree”. S-a auzit o bataie usoara in usa si i-am dat un sarut pe cap ianinte sa merg sa deschid.

Ei bine...La naiba.

Imivinesateling-ling-ling...dincap panainpicioare.

Edward Cullen era un barbat frumos.

A zambit strengareste si a ridicat o spranceana, admirandu-ma in timp ce eu faceam acelasi lucru cu el. Purta un costum negru, ce cadea perfect pe forma lui musculoasa. Camasa alba; cravata neagra, stralucitoare. Tinea in mana un corsaj micut din margarete.

Ridicandu-l usor, s-a strambat jenat. „Nu eram sigur cu privire la asta, dar...”

„Este perfect”, am spus cu blandete. Smulgandu-mi privirea de la el, m-am intors sa ma uit peste umar. „Bree? Partenerul tau este aici”.

A pufnit si s-a dat jos din pat, facand zgomot cand a aterizat cu picioarele pe podea; pantofii ei negri, stralucitori, marca Mary Jane's au captat lumina pe cand se apropia sfioasa. Am stat in lateral si am urmarit-o apropiindu-se cu ezitare de usa, gura ei formand un 'o' cand l-a vazut pe Edward asteptand-o. De fapt, chiar a rosit putin si s-a holbat.

„Buna, Partenero”, a spus el dulce. A trebuit sa-mi retin chicotul cand ea a devenit vizibil ametita. Cu toate astea, Edward nu s-a pierdut, si radea putin cand a ingenuncheat sa-i puna margaretele. Ea a intins incheietura mainii si privea fericita cum el ii pune corsajul.

Ridicandu-se, i-a intins mana. „Mergem?”

Rochia ei galben pai i se misca la poale pe cand incerca sa tina pasul cu el si au coborat scarile. Mi-am luat cheile, poseta ei si pe a mea, urmandu-i ca un insotitor ciudat. Cand am ajuns la Volvo, ne-am oprit cu totii uitandu-ne la masina.

„Eu stau in spate?”, am intrebat amuzata. Am aruncat geanta ei in portbagaj si asteptam raspunsul. Bree a clatinat din cap si s-a urcat in spate, asa ca m-am urcat in dreapta in timp ce Edward pornea masina.

El abia m-a privit in timp ce conducea, iar linistea ma coplesea in mai multe moduri. Ne-am intins amandoi in acelasi timp pentru a aprinde radioul, iar mainile ni s-au atins accidental. Am suspinat scurt si mi-am retras mana, curentul electric al atingerii lui simtindu-l ca gheata in palma mea.

Mi-a aruncat o privire rapida inainte sa atinga din nou butonul radioului. Si el simtise. Ce ciudat, cu toate astea, ca am simtit asta acum si nu in alte dati cand ne-am mai atins.

Trebuie sa fie electricitatea statica din Volvo.

Cand am sosit la scoala ne-am facut drum inauntrul salii de gimnastica, care fusese decorata cu baloane si unde se instalase un ring de dans. Parintii stateau pe margine si isi urmareau copiii dansand sau, mai degraba sarind, pe ritmul care umplea aerul.

Se vindeau si bauturi.

Nesimtitii. De parca nu primeau destui bani.

Bree statea nervoasa langa Edward si scana multimea. La un moment dat, o gasca de fetite i-au strigat numele si au venit alergand, lingusindu-i rochia si discutand entuziasmate despre dans. Ea parea bolnava si putin in afara atentiei lor, dand tot timpul din cap si prefacandu-se ca-i pasa despre ce aveau aceste fetite de spus.

Jennifer se afla printre ele si a luat-o pe Bree de mana, rugand-o sa mearga pe ringul de dans. Bree l-a privit intrebator pe Edward. „Este in regula?”

El a zambit si a fluturat din mana. „Mergi. Distreaza-te”. Ea si-a dat ochii peste cap si si-a retras mana dintr-a lui Jennifer.

„Ai de gand sa vii sa dansezi?”

Edward si-a trecut mana peste ceafa, parand nervos pentru prima data de cand l-am cunoscut. „Mda, bine. Mergi tu si danseaza acum si vin si eu peste cateva melodii”. Paru multumita si s-a intors brusc catre grupul de fete. El si-a intors putin fata spre mine si a ras. „Ce?”

„Pur si simplu esti foarte bun cu ei, asta e tot”.

Si-a indepartat privirea si a inclestat maxilarul, parand visator. „Merita asta”.

Am cumparat ceva de baut si le-am privit pe fete de pe margine cum se miscau cu stangacie si fredonau melodiile. Bree parea ca se distreaza, insa intorcea capul la noi la fiecare cateva minute sa se asigure ca mai suntem acolo. Multumita ca nu plecasem nicaieri, in final s-a relaxat putin si s-a simtit bine.

„Brady va fi fericit cand o vom duce si pe Bree la Renee”, a spus Edward uitandu-se la ringul de dans.

„De ce?”

„Pentru ca spune ca e de-a dreptul plictisitor la mama ta acasa”. A zambit putin si a aratat spre el. „Adica,dupa ce petreci timp cu mine, totul va parea mai putin distractiv”.

Am ras si mi-am terminat bautura. „Dap. Nimeni nu este la fel de amuzant ca tine”. Vorbeam serios, insa el parea sa creada ca eram sarcastica. „Nu, pe bune! Nu cunosc pe nimeni altcineva care sa fi depus atat efort pentru a-i scoate la lumina pe Bree si Brady. Esti...perfect pentru ei”.

A lasat privirea in jos si si-a dres glasul. „Perfect pentru ei. E bine de stiut”. A ridicat fata spre mine si jur ca am vazut ceva in ochii lui...dorinta? Nevoie?

„Dee?” Ne-am intors amandoi spre Bree, care alerga spre noi cu toata viteza. „Haide!”, a strigat ea si s-a agatat de bratul lui cand a ajuns langa el. El mi-a intins paharul lui si s-a indreptat cu ea spre ringul de dans, fiind imediat inconjurat de pustoaicele indragostite. Se uitau la el ca si cand ar fi atarnat de luna; complet indragostite de Edward Cullen.

Nu pot sa spun ca le condamnam.

El statea in mijlocul cercului de fete si s-a intors putin sa ma priveasca. I-am facut usor cu mana si mi-a zambit larg, ridicand din umeri cand a luat-o pe Bree de maini. Ea i-a dat drumul si a inceput sa se miste si sa sara, exact ca si celelalte fete, si curand scena arata ca o mare de coioti inconjurand pieptul lui Edward. El parea putin speriat de atentia acordata de fetele minore dar, de indata ce s-a auzit melodia Shout, a iesit din cercul lor si a inceput sa sara impreuna cu ele.

I-am vazut pe ceilalti parinti urmarindu-l, si cu cat dansa mai mult, cu atat se alatarau si ceilalti adulti pe ringul de dans. El chiar parea ca se simte bine; dansand ca un maniac si aruncandu-si mainile in sus, miscandu-si picioarele lungi, subtiri...frumoase. Mi-am muscat buza si am apasat-o cu degetele in timp ce-l priveam miscandu-se.

Sute de fantezii diferite imi treceau prin minte in acel moment, si a trebuit sa inchid ochii pentru a ma opri din a fi atat de al naibii de excitata de faptul ca el era bun cu Bree si ca o iubea atat de mult, incat era in stare sa se comporte ca un idiot la o serata dansanta pentru parinti de la scoala, cu toate ca el nu era parinte. Numai prezenta lui ma excitase la maxim, motiv pentru care chiar era nevoie sa ies la intalnire cu Paul. Trebuia sa-mi dau seama daca era vorba de Edward sau de ceva ce eu cautam...orice, pentru a umple golul.

Cu cat ma gandem mai mult, cu atat deveneam mai confuza. Ar fi trebuit sa fiu mai ingrijorata pentru binele copiilor. Nu voiam ca ei sa sufere. Nu doream ca eu sa sufar, daca el se deovedea a fi un afemeiat care nu a vrut decat sa mi-o traga. Acum aveam o cariera si o familie. Intotdeauna fusesem responsabila, insa chestia asta era noua pentru mine. Nu mai fusesem constant in prezenta copiilor de aproape doi ani.

Oare ar trebui sa astept mai multe de la mine?

Mai putine?

Am simtit o mana calda pe umar si m-am intors sa-l vad pe zambitorul de Edward, ochii lui avand o minunata culoare verde in seara asta. „Dans lent”, a chicotit. „Cred ca Bree are un iubit”.

Intorcand capul in directia ei, am simtit cum mi se largeste zambetul pe fata. Baietelul blond era putin mai scund decat Bree, insa era atat de atent la ea, incat era mai mult decat adorabil.

„Il cheama Riley. I-am luat numarul de asigurari sociale si adresa inainte sa-i las sa danseze”, a glumit el. Cu o expresie serioasa a dus doua degete spre ochi si apoi spre Riley, soptind „Sunt cu ochii pe tine”. Baietelul chiar a parut speriat timp de o secunda.

„Nu esti deloc in toate mintile, nu-i asa?”, nu-mi puteam ascunde amuzamentul din voce.

Mi-a zambit si a scuturat din cap. „Dansezi?”

L-am luat de mana si m-a tras la pieptul lui, apasandu-ma strans de trupul sau musculos si punand un brat in jurul taliei mele. Atingerea lui mi-a trimis fiori pe sira spinarii si ma concentram la fierbinteala pe care mana lui o emana prin rochia mea albastra, subtire.

Odihnindu-mi obrazul pe haina lui, mi-am permis ca in aceste momente doar sa simt. El era atat de solid si ferm; sigur si familiar.

Am incercat sa stapanesc atractia ce emana dinspre el, insa noaptea petrecuta impreuna si tensiunea sexuala constanta dintre noi scotea ce era mai bun in mine.

„E gata sa plece”, mi-a murmurat la ureche.

Fara tragere de inima, mi-am ridicat fata de la pieptul lui si ne-am intalnit privirile. Inghitind in sec, el si-a ridicat fata la mine. Miscarea Marului lui Adam m-a hipnotizat in timp ce s-a ridicat in sus si a coborat, inainte ca el sa-si linga buzele.

Te rog, saruta-ma.

Te rog, saruta-ma.

A fluturat din gene o secunda si apoi m-a indepartat usor, dandu-mi acel zambet strengaresc al lui. Facand cu ochiul, s-a aplecat putin si a luat-o pe Bree de mana. „Sa mergem”, ne-a grabit el.

Am lasat-o pe Bree la Renee, care a fost doar usor impresionata de Edward la costum. Ceea ce era ridicol, deoarece Edward la costum ar fi kryptonita oricarei femei. El a fost politicos si a sarutat-o pe Bree pe frunte inainte sa plecam. Ea a rosit din nou si i-a multumit pentru ca a insotit-o.

Pe intregul drum spre casa, trupul meu era epuizat. Prin cap imi treceau emotii conflictuale in timp ce coapsele imi pulsau infierbantate. El era un barbat bun. Se purta minunat cu copiii. Era frumos. Avea un magnetism animalic, care ma facea sa ma cutremur. Eram destul de sigura ca il doream din aceste motive si nu pentru altceva.

Dar, daca lucrurile se sfarseau intre noi, copiii aveau cel mai mult de suferit.

A parcat Volvo in garaj si a oprit motorul si farurile. Eram inconjurati de intuneric si nu eram atenta decat la propria-mi respiratie si la cat de tare mi se auzea inima batand in spatiul acela stramt. Niciunul dintre noi nu s-a miscat sau sa se uite la celalalt, o ciudata senzatie de finalitate a noptii plutind in aer.

Fie-ti mila, e doar putin trecut de ora noua.

Incet, am deschis portiera si el m-a urmat, mergand prin fata masinii si oprindu-se in dreptul usii de la intrarea in hol. Paru nesigur pentru o secunda si, in lumina slaba, am putut sa observ o mica neliniste in privirea lui. Avea fruntea incretita si buzele stranse, ganditor. „Multumesc pentru ca m-ai invitat in seara asta”, a spus incet.

Am simtit cum mi se ridica parul de pe ceafa si am tremurat la auzul vocii sale. „Multumesc ca ai acceptat sa vii”, i-am raspuns.

A facut o miscare timida de a ma imbratisa si eu i-am permis, hranindu-mi din nou noua dorinta de a fi iar atinsa de el. Bratele sale mi-au inconjurat talia si m-au tras mai aproape de el, presandu-ma cu blandete de trupul sau. I-am raspuns la imbratisare, simtind ca suntem o echipa...ca suntem impreuna in asta. Respiratia i s-a accelerat putin si s-a miscat sa ma elibereze, retragandu-se doar putin, atingandu-mi obrazul cu al lui, gura sa gadilandu-mi maxilarul.

Am scapat o respiratie tremuratoare, deschizand buzele cand nasul lui mi-a atins buza de jos. Mi-am intarit stransoarea din jurul bustului sau, dandu-i de inteles fara cuvinte ca era in regula. Ca imi doream asta.

El a inteles.

Cumva, gurile noastre s-au gasit in intuneric. Am suspinat, cautand instinctiv cu limba printre buzele lui. Calda si catifelata, limba lui se potrivea perfect cu a mea, buzele lui plimbandu-se usor peste ale mele si apoi sugand infometate, in timp ce dintii muscau din carnea sensibila. Luandu-mi mainile de pe talia lui, le-am mutat in sus pe bratele sale si apoi pe gat, tragandu-l de par sa-l aduc mai aproape de mine, in timp ce-mi presam trupul cu forta de al lui.

Stransoarea lui s-a intetit si si-a impins soldurile in mine, facandu-ma sa tresar la contact. Nu erau spuse cuvinte, doar sunetul respiratiilor noastre sacadate si a saruturilor umede in intuneric, in timp ce camera devenea din ce in ce mai fierbinte din cauza aerului noptii de vara.

Nu-mi trecea nimic prin minte in timp ce buzele lui le atacau pe ale mele si limbile noastre dansau senzual. Trupul imi era in flacari si nu ma puteam opri din a ma freca de el pentru a-mi stapani noua durere dintre coapse. Mi-am alunecat degetele pe spatele lui si pe piept, dand la o parte haina. „Scoate-ti asta”, l-am rugat.

Mainile sale mi-au parasit talia si si-a scos haina, lasand-o sa cada pe jos. Degetele mele agile i-au lucrat nodul cravatei si i-am scos-o. M-a asaltat din nou cu saruturi in timp ce incercam sa-i deschei camasa si sa i-o scot din pantaloni. De indata ce camasa a fost descheiata, mi-am pus capul pe pieptul lui si am inceput sa sug inspre Marul lui Adam si in jos, plimbandu-mi buzele incet peste carnea catifelata care era acum la dispozitia mea.

Mainile lui Edward au cazut in lateral si se odihneau aproape de sanii mei, trasand cercuri cu degetul mare. „Bella”, s-a auzit in aer vocea lui ragusita.

„Da?”, am raspuns printre sarutarile pe care i le dadeam pe coaste.

A gemut usor si a oftat cand mi-am lasat capul mai jos. Cu o intoarcere rapida, l-am apucat de solduri si l-am lipit de Volvo, zambind putin cand s-a lovit cu duritate de masina. Ducandu-mi gura pe stomacul lui, mi-am inceput drumul cu saruturi pe linia fericita ce ducea in pantalonii lui. Trecandu-mi limba pe deasupra beteliei pantalonilor, mi-am manevrat hoteste degetele si am tras de curea.

Am ridicat ochii sa-l privesc, expresia fiindu-i neconcentrata si ochii intunecati in lumina slaba. Cu o smucitura, i-am eliberat pantalonii si au cazut in jurul gleznelor, tinuti in loc de pantofi. El se tinea de masina, sprijinit in coate, cu ochii cascati si maxilarul blocat, in timp ce eu ii sustineam privirea pe cand mi-am aplecat capul si am scos limba sa-i ling varful.

„La naiba”, a spus, scapand o gura de aer pe cand soldurile i s-au incordat. L-am apucat de pelvis si am ingenuncheat, lipindul bine de masina pentru a ma stabiliza, moment in care l-am luat in gura. Era gros, pielea neteda si catifelata sub limba mea, in timp ce-i inconjuram varful si il sugeam.

„Potoleste-te”, a spus cu fortat. A pus mana pe capul meu si m-a mangaiat cu degetul mare pe obraz. „Rahat”, abia l-am auzit soptind. Mana i se odihnea pe obrazul meu cand l-am luat din nou in gura, putin mai bland de data asta, moment in care si-a impins soldurile spre mine, scapand un geamat cand i-am luat bilutele in mana. Buzele mi s-au lipit de grosimea lui, si imi plimbam limba in cercuri de sus in jos pe lungime, incercand sa-mi tin dintii la distanta.

Sugand intr-un ritm constant, am gemut cand l-am simtit zvacnind si tresarind, respiratia accelerandu-i-se si tinandu-si mainile in parul meu in timp ce-l lucram cu gura. „Ce bine e”, a mormait si m-a apucat mai tare de par. „Bine, bine...o sa-mi dau drumul”. Parea panicat si l-am apucat mai cu putere, tinand cu ambele maini de baza, umezeala pe care o creasem fiind mai mult decat adecvata sa ma ajute sa lucrez ceea ce nu-mi intra in gura. „Ah...Bella”, a gemut si am simtit cum imi da drumul la par in acelasi timp in care capul sau a lovit masina. Soldurile i-au zvacnit rar pe cand isi dadea drumul, picaturile fierbinti lovindu-mi gatul pe cand lichidul sarat imi umplea gura. Cand am fost sigura ca a terminat, am supt si restul si am inghitit, curatandu-l peste tot si lingand inca o data pe varf.

Edward s-a ridicat de pe masina si m-a privit uimit. „Lasa-ma sa ghicesc...Mai multa pornografie online?”

Am ranjit si am ridicat o spranceana. „Habar nu ai cat de fierbinti sunt unele lucruri, Dee. Este o scena cand ei fac sex pe masina si totul ajunge atat de agresiv, incat crezi ca masina e o epava”.

A marit ochii si s-a ridicat sa se uite daca fusese ceva avariat. Multumit ca nu va fi nevoie de reparatii, s-a intors spre mine si a clipit de cateva ori, limpezindu-si gandurile, evident. In loc sa vorbeasca, m-a sarutat din nou, trecandu-si limba peste a mea si apoi lingandu-mi buza de jos.

„Ramai cu mine in seara asta?”, am intrebat incet langa gura lui.

A zambit si s-a retras, masurandu-ma din priviri. „Si maine seara?”

Am inchis ochii si am inchis gura trosnind din dinti. „Dumnezeule. Intalnirea mea”.

S-a dat inapoi si si-a luat mainile de pe fata mea, afisand o expresie mustratoare. „Doar nu te duci, nu-i asa?”

Am inchis si deschis gura nervoasa, incercand sa vorbesc, fara sa-mi iasa. O parte din mine dorea sa spuna nu si sa ramana cu el; insa cealalta parte din mine stia ca era ceva adevar in ceea ce spusese Rose. Stiam ca trebuia sa-mi dau seama ce simteam cu adevarat, deoarece sa fiu cu el aici in acest moment ma cam zapacea, si ma indoiam ca puteam lua o decizie buna acum, ca il satisfacusem cu gura si il auzisem strigandu-mi numele in timpul orgasmului.

Cum sa-i fi spus ca intalnirea era pentru binele nostru, al tuturor?

A parut dezgustat si s-a aplecat sa-si traga pantalonii, apoi si-a luat haina si cravata de pe jos. Parea ca dorea sa spuna ceva mai mult, insa s-a decis impotriva. „Noapte buna, Bella”, a spus scuturand din cap. Fara sa se mai uite la mine, a deschis usa ce dadea inauntru si dus a fost. 

Enjoy it!

Va pup si va multumesc!

Ana