Opt zile pe saptamana

Capitolul 1 – AJUTOR!

Edward

„Nu-mi vine sa cred cat de infecta este economia acum”, m-am strambat si am aruncat ziarul pe jos.

„Edward. Trebuie sa incetezi sa te mai plangi tot timpul. Chiar imi afecteaza universul”, si-a dat Alice ochii peste cap la mine si apoi mi-a bagat sub nas o farfurie cu oua. „Mananca. Acum. Trebuie sa plecam in zece minute pentru a ajunge la timp la munca”.

Am bagat o furculita plina in gura si am inceput sa plescai numai ca s-o enervez. „Stii, esti atat de norocoasa ca esti sora mea, femeie. Nu las puicutele sa-mi dea ordine”. Piciorul ei a venit de nicaieri si m-a lovit in fluierul piciorului. „La naiba, Alice!”

Ea a ranjit si si-a sorbit cafeaua. „Incearca-ma din nou. Sa vezi daca nu-ti tai un membru in timp ce dormi, data viitoare”.

Am terminat micul dejun in timp record si m-am grabit pe autostrada interstatala.

„Dumnezeule, Ed. Crezi ca poti sa nu conduci ca un maniac? Mi-ar placea sa am copii intr-o zi”.

Mi-a iesit un sforait pe nas. „Tu si copiii? Corect. Si de ce ai cumpara un Porche daca nu vrei sa mergi cu viteza?”, am scuturat din cap si am virat pe langa o masina pentru a ma incadra pe banda stanga. „Tu si mama sunteti de neinteles uneori”.

Am parcat in fata cladirii ei si ea si-a eliberat in sfarsit mana albita de pe manerul „ah, rahat”. A respirat adanc si s-a intors spre mine, controlandu-si furia. „Intra si ia aceste cutii pentru a le duce la Posta in timp ce hoinaresti pe afara implorand dupa o slujba”.

Invidios, am parcat si am urmat-o la etajul cinci, in biroul ei fandosit. A aratat spre o incapere intunecata si a facut semn cu mana. „Cele doua cutii de pe birou”.

Luminile erau orbitoare cand le-am aprins, asa ca am asteptat sa mi se obisnuiasca ochii. In timp ce asteptam, am facut un mic inventar al biroului. Era un spatiu de marime buna si stralucea de curatenie, dar avea foarte putine detalii cu privire la cine lucra aici. Am mers in spatele biroului si m-am uitat in jur.

Sunt tare plictisit. Si bagacios.

Scaunul mare, ergonomic parea confortabil, asa ca l-am tras si m-am asezat pe el, intrebandu-ma cum ar fi sa fii un mare sef la o companie ca aceasta. M-am lasat putin pe spate in scaun si s-a clatinat, deplasandu-ma intr-o parte. Bratele mi s-au balanganit si in incercarea de a-mi recastiga echilibrul am lovit biroul.

S-a auzit un sunet melodios de la computerul de pe birou si am privit in jur, panicat. Am spart ceva? Ecranul, care era negru, s-a deschis deodata si a inceput sa ruleze un screen saver.Am clipit rapid si m-am aplecat mai aproape pentru a vedea mai bine.

„Ed! Ia cutiile si pleaca. Ce faci?”, a lovit Alice cu piciorul la usa, iritarea fiind inscrisa pe toata fata ei.

Am ridicat privirea fara sa ma misc. „Pentru numele Domnului, cine este asta?”, am aratat spre ecran si Alice a venit sa stea langa mine.

A ras cu tot sufletul si a pus mana pe umarul meu in timp ce scutura din cap. „Asta? Asta este in afara ligii tale”.

M-am intors usor in scaunul stricat pe jumatate si m-am lasat putin pe spate. „Si de ce ai spune asta?”

Alice s-a aplecat pe birou si si-a incrucisat bratele. „Pentru ca Isabella Dwyer-Swan nu se intalneste cu tipi ca tine. Ea abia daca merge la intalniri. Dar este foarte ocupata zilele astea si abia are timp pentru familia ei. Cu noua ei promovare, as spune ca abia ar avea timp sa-si epileze picioarele...si stiu ca parere ai tu despre ‚femeile naturale’”.

„Care este povestea?”

„Este noua mea sefa. Abia s-a transferat inapoi si nici macar nu a inceput aici; lucrurile ei abia au sosit si cei de la IT le-au instalat”.

„Mda”, am oftat in desconsiderare. „Este tare, asta iti spun”. Am pus cate o cutie sub fiecare brat si am dat din cap de la revedere.

„Verifica Craiglist (1)!”, a tipat Alice cand se inchideau usile liftului.

De parca nu am verificat acolo inca. Adica, chiar verificam Craiglist regulat pentru a cauta o slujba. Am citit chiar si toate celelalte lucruri obscene de acolo, care mi-au luat mai mult timp decat sa trimit CV-uri. M-am intors la masina si m-am grabit sa las cutiile inainte sa ma indrept spre prietenul meu cel mai bun, acasa la Jasper.

„Buna”, abia m-a bagat el in seama cand am intrat pe usa si apoi m-am oprit la frigider dupa o sticla de Gatorade. Canapeaua lui era veche si mirosea, dar era cea mai confortabila piesa de mobilier de pe Pamant, asa ca mi-am pus fundul pe ea confortabil. Fara mai mult de o a doua privire in directia mea, el mi-a intins laptop-ul sau.

„Jasper”, am scuturat din cap in timp ce ma logam. „Chiar trebuie sa fii cu adevarat absorbit de reluarea Mr. Belvedere (2)?” Raspunsul lui a fost putin mai mult de un mormait scurt in directia mea. „Alice vrea ca azi sa verific Craiglist”, am chicotit si am incarcat pagina. „La naiba, frate. Uita-te la asta. Toate postarile astea noi si nimic care mi-ar putea trezi interesul”. Am citit pagina si am dat la jumatatea de jos. Am aratat spre ecran si l-am intors cu fata la el. „Fii atent. As putea fi o dadaca full-time pentru doi copii”. Am ras si am scuturat din cap la ideea indrazneata.

Jasper a ridicat privirea si a ranjit. „Frate, asta ar fi al naibii de marfa. Esti platit sa te joci cu copiii toata ziua si sa mergi in parc. Sa-ti pierzi timpul cu alte dadace. Ai parte de ceva actiune”. A luat computerul de la mine si s-a uitat pe lista. „Cazare si mancare. Sun-o acum pe doamna asta si pleaca din apartamentul surorii tale”.

Am insfacat laptop-ul si i-am aruncat o privire urata. „Au trecut doua saptamani. Inca nu s-a plictisit de mine”. M-am holbat din nou la lista si am oftat. „Ar merita sa verific, banuiesc”.

„La naiba. Mi-ar placea la nebunie o slujba ca asta”, a fost Jasper ingandurat. „In. Nici. Un. Caz”. Tonul meu i-a atras atentia.

„Sunt grozav cu copiii”.

„Mda, esti fantastic cu copiii. Ce mi-ai spus ca l-ai invatat pe nepotul tau Craciunul trecut?”, am inclinat capul si i-am asteptat raspunsul.

El s-a gandit un minut si apoi a cazut intr-un hohot de ras. „Ce? Cand m-a prins sora mea invatandu-l...”

Am dat din cap si m-am uitat inapoi la ecran. Se pare ca Jasper a fost lasat singur cu copilul de doua luni pentru mai putin de cincisprezece minute si cand s-a intors sora lui el tinea copilul in fata revistei Sports Illustrated. El spunea „Poti sa spui silicon?” Bebelusul dormea, dar sora lui aproape ca i-a taiat capul.

Resemnat ca nu era niciun rau daca sunam, am format numarul si am asteptat sa sune. „Alo?”, a raspuns o voce frenetica.

„Aa, da. Buna, sun pentru interviul pentru da...postul de ingrijire copii”.

„Poti sa ajungi intr-o ora?”, a sunat femeia stresata.

„Sigur, care este adresa?” Ea mi-a spus-o si eu am scris-o. „Grozav, deci, ne vedem atunci”. A fost de acord si a inchis. „Aa, stai...”, m-am uitat la hartie si apoi inapoi la lista. „Femeia asta nici macar nu si-a lasat numele. Spune doar B. S.”.

Jasper a mormait un raset. „Pai, sa speram ca slujba asta nu este de rahat. Ai nevoie de niste bani, puturosule”. S-a intors usor si m-a privit peste umar. „Trebuie cel putin sa ai si altceva. Ma indoiesc ca te va angaja daca te prezinti la usa ca un muzician fara casa”.

Am tras usor de palaria din lana pe care o purtam si m-am uitat in jos la flanela si tricoul meu. „Hainele mele sunt curate. Am spalat jeansii astia saptamana trecuta. Si, apropo? Trebuie sa obtin o slujba, nu sa castig bani. Conditia este o slujba, tampitule”.

„Cum zici tu, Richie. Mergi si barbiereste-te. O sa-i sperii pe copiii aia aratand ca Wolverine”. Mi-am dat palaria jos si mi-am trecut mainile prin par. „Esti cu Porsche-le?”

„Normal ca sunt”.

A scuturat din cap exasperat. „Ia camioneta mea ca sa nu arati ca un ciudat bogat incercand sa obtina o slujba”.

Am verificat din nou adresa in timp ce stateam in fata casei uriase. „Asta nu poate fi corecta”, am mormait si m-am uitat pentru a suta oara la cutia postala. Numerele se potriveau. „Sa-i dam drumul”. Am sarit din camioneta si am mers pe aleea lunga, uitandu-ma peste umar la fiecare cateva secunde pentru a ma asigura ca nu ma urmareste nimeni de la Neighborhood Watch (3). Soneria a sunat usor sub degetul meu si am ascultat cum se armonizau clopoteii in interiorul casei.

S-a deschis usa si eu am facut un pas inapoi de soc. „Te rog, nu folosi soneria. El abia a adormit”. Ea parea ciufulita si obosita, dar am stiut imediat cine era.

„Imi pare rau, nu mi-am dat seama...”, m-am scuzat rusinat.

„Este in regula”, a oftat si s-a uitat peste umar cu urechea atenta la scari; multumita ca pustiul dormea inca, si-a intors atentia spre mine. „Intra, imi pare rau. Pur si simplu mi-am iesit din minti in ultimele cateva luni”. Mi-a facut semn sa o urmez in bucatarie. „Iei loc la bar? Iti pot oferi ceva de baut daca doresti”. Am refuzat si ea s-a urcat pe unul dintre scaunele din fata mea.

Si-a suflat o suvita de par de pe fata si apoi si-a scos elasticul pentru a-si lasa parul liber. Ma indoiam ca dorea sa fie sexy, dar...la naiba. Era. Parea epuizata si din motive ciudate imi venea sa o imbratisez si sa o las sa traga un pui de somn pe pieptul meu.

Ce dracului? Nu era o pisica...

„Bun”, a spus ea si a incercat sa se concentreze. „In primul rand; Eu sunt Bella”. A intins mana si eu am strans-o usor, asa cum m-a invatat mama sa strang mana unei doamne.

„Edward”, am raspuns in timp ce ma minunam de cat de fina ii era pielea. Si calda.

„Edward, am doi copii. Unul are sapte ani si unul are patru ani”. Am privit-o socat. „Stiu”, a spus ea indiferenta. „Este o poveste lunga. Oricum, am o slujba full-time la care am nevoie sa ma concentrez si tocmai am fost promovata de curand...”

„Felicitari”, am raspuns. Ea m-a privit surprinsa.

Ce? Nu arat eu ca genul de tip care face complimente usor?

„Mersi. Hmm, aceasta noua promovare inseamna mai multe ore de lucru. Bree are sapte ani si este in clasa a doua. Este plecata toata ziua, dar are cursuri de balet seara, de doua ori pe saptamana. Brady are patru ani si merge la pre-gradinita jumatate de zi si are antrenament la baseball o data pe saptamana si meciuri sambata”. M-a privit intens pentru a se asigura ca am inteles. „Deci, ceea ce caut eu este cineva care sa-i scoata pe usa dimineata si sa se ocupe de activitatile lor extrascolare la timp. Sa le serveasca cina si sa-i pregateasca de culcare”. Ochii i s-au umezit si si-a dres vocea. „Urasc ca voi fi plecata atat de mult, dar acum am nevoie de bani in plus. Cu siguranta”.

M-am uitat prin bucatarie si m-am ridicat drept pentru a-mi aranja camasa. Ascultasem sfatul lui Jasper si am purtat o camasa cu jeansi si ma barbierisem, dar deodata am simtit ca ar fi trebuit sa ma straduiesc mai mult. „Ce altceva mai presupune acest post?”

Ea paru meditativa. „Am o firma de curatenie, deci asta nu intra in discutie. Ofer cazare si mancare. Daca poti face cumparaturi in timpul zilei, atunci voi plati si pentru acelea”. Am zambit in sinea mea si am dat din cap. „As avea nevoie doar ca tu sa...fii aici”, paru aproape panicata.

Un alt val de ingrijorare a trecut prin mine si instinctul a fost sa o consolez. „Hei”, am spus si am intins timid o mana. „Esti bine?” Incepeam sa ma ingrijorez ca tocmai am picat intr-un episod ‚inainte’ al emisiunii America’s Most Wanted.

A ras si arata de parca era pe cale sa planga. „Mda. Imediat ce rezolv situatia asta, lucrurile vor fi bine”. Si-a recapatat controlul si s-a dat jos de pe scaun. „Vrei sa vezi camera?” M-a condus la usa de la subsol si mi-a facut semn sa o urmez.

La capatul scarilor se afla o alta casa. Subsolul era renovat complet si mobilat, cu propria baie si bucatarie. Avea o sufragerie cu plasma tv, o camera de servit masa si un birou. Si ceve ce parea a fi o zona deschisa unde as putea pune niste aparate pentru exercitii.

Nu ca doream slujba asta sau ceva.

„Este un apartament pentru soacre sau ceva de genul asta”. Ea a ridicat din umeri si a aratat spre pieptul ei. „Eu? Nu am soacra. Deci, va fi al tau. Ai o intrare separata si un loc de parcare separat, asa ca poti sa vii si sa pleci cand vrei de indata ce eu sunt acasa”. O alta pauza in care si-a adunat gandurile, incercand sa formuleze cuvinte pe care era nervoasa sa le pronunte. „As prefera sa nu dai petreceri aici sau ceva neplacut de genul acesta. Si ar fi cel mai bine sa nu ai...fete care sa ramana peste noapte. As prefera sa nu vada copiii genul asta de lucruri, inca”.

M-am simtit putin deranjat de ultima afirmatie, dar m-am decis sa o dau uitarii.

„Altceva?” Statea nemiscata si isi presa tamplele cu degetele.

„Pot sa vad dormitorul?”, am intrebat si ea a dat din cap. Am aruncat o privire rapida in jur si totul era mai bine decat mi-as fi imaginat eu sa fie. Patul din fier negru era nebuneste de confortabil si am fost multumit sa vad o cuvertura mare si alba trasa intr-o parte, invitandu-ma inauntru imediat. Am clipit la o imagine cu mine si Bella rostogolindu-ne pe ea...

„Care este salariul?”

A pocnit din degete si a zambit recunoscatoare. „Asta era. Este o plata saptamanala de 400 de dolari”. Deodata, a parut nesigura. „Nu este suficient?”

Am zambit usor si m-am sprijinit de perete. „Oferi un apartament complet, mancare si toate utilitatile si te intrebi daca cei 400 de dolari in plus nu sunt suficienti?”

A parut usurata. „Bun, sa discutam detaliile. Nu spun ca primesti slujba, dar trebuie sa stiu cateva lucruri”.

„Da-i drumul”, am spus zambind. In momentul acesta ma poate intreba orice si eu ii voi spune ce are nevoie sa auda.

„Bine. Esti bun cu copiii?”

La naiba. Poate cu exceptia acesteia. „Da”, am raspuns nonsalant. De ce nu? Erau niste oameni micuti. Eu eram bun cu oamenii.

In mare parte.

„Ai vreo diploma in, de exemplu, dezvoltarea copilului sau ceva de genul acesta?” Parea si mai nervoasa acum decat cand am sosit si pentru o secunda m-am intrebat daca a mai intervievat inainte un ingrijitor de copii. Dupa felul in care isi rodea unghiile as ghici ca raspunsul era ‚nu’.

Mi-am dres vocea si am scuturat din cap. „Am facut trei ani si am o diploma in pian. Si am si o diploma culinara. Din nefericire, niciuna nu este orientata catre copii”.

„Nu stii niciodata, ar putea sa fie. Avem un pian sus...poate l-ai putea invata pe Brady? Si cred ca lui Bree i-ar placea sa gateasca...”, si-a inclinat capul intr-o parte si m-a privit. „Stai. Cati ani ai? Nu arati mai mare de nouasprezece ani”.

Am pufnit si mi-am trecut mainile prin par. „Am douazecisicinci de ani dar, mersi”.

Si-a presat mainile peste fata si a oftat. „Bun. Te va face sa te simti nelinistit sa ai o sefa mai tanara cu un an decat tine?”

Si-a ferit privirea si a oftat. „O alta parte a lungii povesti, dar...da. Am absolvit liceul mai devreme si am terminat rapid facultatea”. Parea ca si cand ar face si matematica. „Deci, daca ai facut cinci ani de scoala, ce ai facut in ceilalti doi?”

Grozav. Asta e partea in care ma da afara pentru ca sunt mincinos.

„Am calatorit prin Europa. Si apoi am stat un an in Italia”.

S-a uitat crucis si apoi m-a mai privit o data. „Care ai spus ca iti este numele de famile?”

„Nu am spus”. Si in acest moment voiam sa folosesc un pseudonim.

A asteptat.

„Cullen. Numele meu este Edward Cullen”.

Asa, nimfa sexy. Acum ma poti da afara din casa ta.

Ce a facut in continuare, m-a socat al dracului.

Bella a ridicat bratele si a ras ca la cea mai amuzanta gluma din lume. „Esti fratele lui Alice! Dumnezeule...ce amuzant. Ea stie ca esti aici?” Am scuturat din cap ca nu. „Uau, este uimitor. Ea m-a mentionat? Vom lucra din nou impreuna. Ea si cu mine am fost prietene acum cativa ani, inainte sa ma transfer in Phoenix, si inca vorbim destul de des...am vorbit cu ea in ultimele doua saptamani si tu chiar ai nevoie de o slujba si de un loc unde sa stai”. A zambit larg si paru relaxata. „Ce coincidenta. Ea va crede ca asta este de tot rasul”.

‚De tot rasul’ probabil ca nu va fi ce va folosi sora mea cand va afla despre asta. A trebuit sa-mi suprim un alt zambet.

A pasit inainte si a respirat calm. „Simt ca deja te cunosc. Ea vorbeste despre tine si nazurile tale tot timpul, dar intotdeauna vorbeste tandru despre tine. Chiar si cand ai fost in Europa”. Umerii ei s-au relaxat, in sfarsit. „Esti angajat. Te poti muta vineri si poti incepe luni, daca vrei. Putem sa trecem totul in revista atunci, daca este in regula”. Ochii ei caprui, uriasi au crescut si mai mult. „Ah, la naiba. Nici macar nu te-am intrebat daca, chiar iti doresti slujba...”

„Imi doresc”. Raspunsul meu a fost prea rapid si m-am mustrat in sinea mea pentru ca am fost prea nerabdator.

„Bun”, a zambit ea si mie mi-a palpitat inima.

A facut un pas sa urce scarile si s-a oprit. „Aah! Copiii vor merge la mama mea in fiecare week-end, deci asta iti va oferi ceva viata sociala. Ea sta in zona si ii va duce la meciurile din week-end si la lectii daca eu nu sunt disponibila”.

In timp ce urca scarile, m-am holbat la fundul ei si am decis ca singura viata sociala pe care mi-o doream in casa asta era cu Isabella Swan. Si preferabil dezbracata. Nu stiam cum voi reusi asta, dar intentia mea initiala tocmai se schimbase. La naiba cu angajarea.

Voi fi dadac.

Si ma voi culca cu sefa mea.

Am finalizat cateva lucruri si m-a condus la usa, intinzandu-mi inca o data mana ei catifelata. Mi-am facut o nota mentala de cum se simtea mana ei pentru a o folosi mai tarziu, incorporand-o intr-una dintre fanteziile ridicole care mi se formasera in minte din momentul in care am pasit prima oara pragul casei ei. Mai experimentasem atractia imediata inainte, dar asta nu era deloc ridicol.

Cand am ajuns la camioneta, am sarit inauntru si mi-am scos telefonul. Iesind cu spatele de pe alee, am dat telefonul pe speaker. „Hmph”, a venit salutul lui Jasper.

„Imi place la nebunie cand vorbesti murdar”, am spus cu o voce respirata de star porno.

„Ce? Frate, inceteaza. Ma faci sa vomit in gura”.

Am pufnit si mi-am dat ochii peste cap in timp ce manevram masina in josul strazii. „Atunci nu face zgomote sexuale la telefon, idiotule. Bai, deci am fost la interviu si accept postul”.

„Ce post?”, a intrebat el confuz.

„Ei bine, prima pozitie este de dadac pentru copii pentru...fii atent...doamna care este sefa lui Alice”.

„Asta nu e de bine”, a mormait Jasper.

„Si, sper, a doua pozitie va fi una dintre multele pozitii de indata ce intru in pantalonii sefei”.

„Esti...ce?”

Am ras nesincer. „O sa o seduc pe sefa lui Alice. Este atat de sexy, frate. Pe bune. Ma voi bucura mult de slujba asta, cred. Ar trebui sa fie distractiv”.

Poate ca ar trebui sa dezvolt putin relatia cu sora mea, Mary Alice. Ea si eu suntem nascuti la un an diferenta...Pentru ca s-a rupt prezervativul la semnul de sase saptamani. Deci, eu am fost nascut sub perfectiunea ei si am fost rasucit pe dedesubt toata viata mea.

Nu ca nu o iubeam. O iubeam ca pe sora mea, asa cum ne cere loialitatea fata de familie. Si daca as fi cu adevarat distrus, as spune chiar ca o placeam cu adevarat ca persoana. La naiba, probabil ca mi-ar fi fost cea mai buna prietena, daca eu nu as fi respins-o atat de multi ani. Asa cum era, cu toate astea, nu iubeam cu adevarat pe cineva si nu vedeam ca asta sa se schimbe curand.

Sa fii un Cullen, in timp ce ai si beneficii, este in mare parte o povara. Mai degraba as folosi numele mamei mele, Masen, pentru a putea duce o viata semi-normala. Venind dintr-o familie din inalta societate sau asa ceva, am fost crescut sa fiu un domn educat, sa urmez regulile si sa fac ce mi se spune. Dar tatal meu a asteptat mereu atat de multe de la mine, in corelatie directa cu ce a realizat Alice, si eu am crescut pentru a respinge totul. Asa ca fiecare miscare pe care am facut-o in ultimii zece ani a fost o directa sfidare a tatalui meu si a numelui sau de familie. Orice dorea el sa fac, eu faceam opusul.

Orice il facea mandru, eu abandonam.

Acesta este motivul pentru care am renuntat la studiile de pian dupa trei ani.

Mi-am imaginat ca plimbandu-ma in acei pantaloni ridicoli cu palarie de bucatar chiar l-ar irita, asa ca am mers la scoala pentru asta. Orice era mai bun decat sa-i urmez pasii si sa devin medic.

Pediatru.

Chirurg cardiolog.

Ginecolog.

Daca Carlisle dorea ca eu sa fac asta, eu ridicam degetul mijlociu si plecam cat de departe puteam.

Si bunicul meu, Edward cel original, s-a asigurat ca eu pot sa fac tot ce doream sa fac. Cu limita, bineinteles.

Cand am absolvit liceul, am primit o parte din mostenirea mea. Asta m-a ajutat sa-mi platesc facultatea. Si excursia in Europa. Si anul in Italia. Dar cand s-au terminat banii, a trebuit sa infrunt realitatea cruda si sa ma intorc acasa. Pentru a mai primi alti bani, trebuia sa ma angajez.

Era o conditie in testamentul marelui Ed. Sa fii la scoala sau sa ai o slujba. Punct. Sfarsitul povestii.

Sfarsitul vietii mele dupa cate se pare.

Deci, aici eram, cu nicio slijba pentru ca nu puteam gasi nicaieri un post de profesor de pian si barurile cu pian pot fi cu adevarat obscure. Si nu angajau nici restaurantele, deoarece oamenii au incetat sa mai manance in oras. Motiv pentru care am ajuns acasa la Isabella Swan pentru a accepta slujba ei de dadac.

Nu ar fi tatal meu palid daca ar stii ca eu caram copii la si de la recitalurile de balet?

Si nu s-ar ataca Alice stiind ca m-am culcat cu sefa ei?

Parea planul perfect in ceea ce ma privea si, sincer, abia asteptam sa ma intorc la apartament sa o anunt pe sora mea despre comoara pe care am gasit-o.

Pe Craiglist.

Pe la ora sase, Alice a patinat la locul de parcare unde o asteptam pentru a o lua acasa. „Abia astept ziua de luni cand ajunge Bella aici”, a respirat adanc si a scuturat din cap pentru a se calma. „Locul asta este o casa de nebuni acum. Avem nevoie de ordine”.

Intrand cu Porsche-le pe sosea, am luat o gura de aer. „Nu vad cum sa cumperi media poate fi atat de stresant, May. Nu-i asa ca doar te uiti toata ziua prin reviste dupa locuri de publicitate?”

Respiratia ei a devenit superficiala si mi-am muscat buza sa nu zambesc cand am auzit-o numarand pana la zece printre dinti. Eram rau sa o incurc cu ea atat de tare, dar era prea al naibii de distractiv ca sa nu o fac. Ea era asa de usor de scos din sarite. Avea mare nevoie sa fie relaxata.

Cand si-a gasit 'echilibrul' s-a intors sa-mi arunce o privire urata. „Nu-mi spune May. Este stupid, Eddie. Si slujba mea este cel putin interesanta. A ta este interesanta?”, a intrebat cu o ingrijorare batjocuritoare inainte de a-si atinge fruntea si a exclama. „Aa, stai! Asa e. Tu nu ai o slujba. Puturosule”.

Momeala si carlig.

„De fapt, m-am angajat in dimineata asta. Si ma mut vineri din micul tau apartament”, mi-am pastrat vocea cat de normala posibil pentru a-i starni interesul.

A stat tacuta si nemiscata pana cand am ajuns la apartament si am parcat in garaj. „Nu te cred”, a fost singurul ei raspuns. M-am foit si m-am uitat la ea, aruncandu-i o privire pentru a-i confirma ca nu minteam. „Bine. Fata ta nu este stramba si mincinoasa, asa ca banuiesc ca spui adevarul?” Am ridicat o spranceana si am asteptat. „Unde? Ce? Ce vei face? Cum de te muti atat de repede? Se plateste bine? Ai...”

„Dumnezeule, femeie. Incetineste si respira inainte sa fie nevoie sa-ti dau o punga de hartie”. Zdranganind cheile intre degete, i-am facut semn sa intre pentru a incheia conversatia. Sa continuam asta afara ar insemna iadul pentru ea.

Eram asa un sadic al naibii.

Ea vibra de intrebari fara raspuns cand am intrat si eu m-am apucat intentionat sa pregatesc cina pentru a amana raspunsurile pentru ea. Era o gramada de galagie in timp ce scoteam oale si puneam tigai in cuptor inainte sa iau mancarea din frigider si sa aranjez totul meticulos pe tejghea. Trebuie sa fi aratat ca o manie ridicola cand aranjam mancarea in ordine 'doar asa' si aliniam produsele in rand.

Cinci. Patru. Trei. Doi...

„Scuipa!”, a tipat ea si eu am scapat ceapa pe jos drept reactie la iesirea ei. Alice s-a uitat pe jos apoi la mine si a scuturat vioi din mana. „Regula de cinci secunde!”

Am ridicat ceapa si am spalat-o pentru a o toca. „Esti atat de intriganta”, am dojenit-o. Cu ochii mari si nevinovati, m-am intors sa o privesc, inclinand capul intr-o parte. „Daca trebuia sa accept o slujba si sa fac ceva cu adevarat murdar? Tot ai vrea sa stii? Sau mai degraba nu ai vrea sa stii ca fratele tau mai mic este gigolo la localul Stag Ranch?”

Alice a marait frustrata si s-a catarat pe tejgheaua din granit, incrucisandu-si picioarele si asteptand. Era atat de micuta, ma intrebam adesea daca aveam aceleasi gene. Mainile micute ale lui Alice rupeau morcovii in jumatate, in timp ce eu am ramas tacut. Anticiparea o omora, literalmente.

Am chicotit si am adaugat ceapa in tigaia incalzita pe plita. „Ei bine, draga mea sora. Azi m-am uitat pe Craiglist la un anunt pe care l-am crezut interesant...de fapt, J a crezut ca era interesant, deci, am fost la interviu si mi s-a oferit postul imediat. Trebuie sa fie datorita comportamentului meu incantator. Mi-au asigurat si un loc unde sa stau si de aceea ma mut”.

Un oftat exasperat i-a scapat de pe buze si s-a aplecat in fata, asteptand. Cu un zambet rapid, i-am dat drumul. „Voi fi dadaca full time pentru doi copii”. Ochii ei s-au marit. „Si, destul de amuzant...este vorba de noua ta sefa, Bella Swan”.

A fost un chitait, apoi o bufnitura si eu scuturam din cap in timp ce Alice se aduna de pe podea. Habar nu aveam ca va cadea de pe tejghea la auzul acestor vesti, dar a fost distractiv sa vad asta. M-am aplecat si am ajutat-o sa se ridice, in timp ce ea isi cauta cuvintele sa spuna ceva. In final, s-a hotarat asupra unui tipat strident si o lovitura peste bratul meu. „Ce dracului, Ed?”

„Ce?”, am jubilat si m-am intors la plita. „Habar nu aveam cine era ea pana cand nu am ajuns acolo. Este o slujba si ma ridica de pe canapeaua ta. Am crezut ca vei fi fericita”, am mintit.

Ea isi flutura mainile in aer in timp ce incerca sa-si redobandeasca gandirea. „Te rog, Edward, te implor sa nu strici asta. Daca faci vreo prostie, ma va costa slujba; sa nu mai vorbim de prejudiciul pe care l-ai putea aduce acelor copii”.

„Sunt copiii ei, Alice, si sunt sigur ca daca ea credea ca nu era o idee buna, ar fi spus asta si mi-ar fi cerut sa plec. In schimb, a spus ca laudele tale sunt cele care mi-au castigat angajarea”, am facut cu ochiul. „Mersi pentru asta”.

„Copiii ei...”, a mormait ea, „corect”. I-am urmarit privirea sticloasa concentrandu-se la tejghea si apoi s-a trezit din nou la realitate.

Ceapa era aproape gata si am scuturat tigaia. „Nu am stiut ca voi doua erati asa bune prietene”.

Rasul lui Alice era slab si usor trist. „Ei bine, asta se intampla cand dispari doi ani in Europa si nu suni acasa”.

De ce parea ranita? Sora mea nu ma iubea mai mult decat o iubeam eu.

„Asta se va sfarsi cu un dezastru”, a oftat ea si a iesit din bucatarie spre baie. Mi-am intins gatul si am ascultat dupa sunetul care va urma. Deodata, apartamentul a rasunat la ecoul metalului pe gresie, cand micile monede de cupru au sarit si s-au imprastiat pe podea. „Ed-WARD! Mi-ai umplut dulapul de medicamente cu MONEDE?”, a tipat ea strident.

Nu mi-am mai putut retine hohotele de ras prea mult in timp ce ma tineam de tejghea pentru sprijin. „Considera-l doar un cadou de plecare, Alice. Iti va fi dor de rahaturile fratelui tau mai mic atunci cand voi fi plecat”.

______________

1. Craiglist = retea centralizata americana pentru comunitatile online, care gazduieste gratis reclame clasificate, cu sectiuni dedicate slujbelor, imobiliarelor, vanzari, servicii, forumuri de discutie, etc.
2. Mr. Belvedere = serial american difuzat de ABC.
3. Neighborhood Watch = grup organizat de cetateni ocupat cu prevenirea infractiunilor si vandalismului dintr-un cartier, intalnite frecvent in SUA.

Va doresc o saptamana minunata!

Ana