Demonul de Cristal

Buna!

Din lipsa de timp, public noul capitol exact asa cum l-am primit: neredactat, neretusat, necorectat.

Un week-end minunat va doresc!

Ana

Demonul de Cristal.

Cap. 11.

De ce Lara? Inca nu iti par destul de barbat pentru un Demon de Cristal ?

Termina acesta printre dinti, provocand un uragan in interiorul meu. Dumnezeule uram aceste reactii si uram acest barbat, deoarece era capabil sa mi le provoace. Asa ca am hotarat ca o mica razbunare, pentru tot ceea ce el imi provoaca nu ar strica. M-am adunat atat cat am putut si am continuat:

• Domnule Cullen, pentru ca un barbat sa fie ( Destul de Bun) pentru mine,{am spus eu facand ghilimele} trebuie inainte de toate sa fie BUN!. Iar dumneavoastra sunteti hmmm…departe de asa ceva. Am terminat eu zambind mandra de mine. Brusc tot zambetul ii disparu si am putut sa simt cum intreg corpul i se incordeaza. Devenind Stana de PIATRA. HA !!!! Reusisem !! Cum e Cullen ???
  
• Privirea acestuia paru pierduta pentru o clipa. Dar isi reveni, pe fata aparandu-i un zambet zeflemitor si demonic cand imi raspunse:
  
• Ai fi uimita lara!!! Si crede-ma ca VEI FI !!!Spuse acesta, dupa care se indeparta plecand. Senzatia care m-a cuprins in momentul in care prezenta corpului sau disparu era ciudata. Facandu-ma sa devin de-a dreptul frustrata.
  

-Belaaaaaaaaaa! Am auzit strigandu-ma o voce extrem de stridenta.

-Usor Alis! Nu e nevoie sa tipi... sti eu inca mai aud. I-am raspuns ironica.

-Serios? Ei bine scuzele mele Bella, daca raspundeai de prima data si nu dupa cinci sau sase incercari, probabil nu a-si fi facut-o. Imi raspunse aceasta nervoasa.

Serios??? De cinci sau sase ori ma strigase? Eu nu auzisem nimic,eram prea concentrata pe Cullen.

Ei bine se pare ca asta devine o Problema. In ce ma transform?

-..... tu nu auzi???auzul imi fu din nou captat,de o frantura din monologul lui Alis, care acum ma privea ciudat.

-GATA!!! De data asta nu mai sunt ingrijorata. Sunt INGROZITA Bella! Spuse prinzandu-ma de brat si tarandu-ma ala propiu spre iesire.

-Bella ce se intampla cu tine? Intreaba ingrijorata.

-Adica stiu ca ai dansat cu el si .... Eu am observat prea tarziu. Am vrut sa te avertizez dar....

-Opreste-te Alis ! Sunt bine !

-Bella … dar pareai atat de pierduta.Continua ea ingrijorata.

-Aliss asta se datoreaza, caracterului imprevizibil, al lui Cullen, cu care v-a trebui sa ma obisnuiesc.; in rest totul e ok! Am linistit-o eu si speram sa functioneze. Ne le puteam spune fetelor, ce imi provoaca acest barbat. Asta deoarece nici eu singura nu stiam.

-Bine Bella! Dar te rog, nu ma mai speria!

-Promit!

-In regula! Spuse spiridusul. Acum sa ne intoarcem, inainte ca cineva sa ne observe lipsa. Eu doar am aprobat, intrand impreuna in local. Desi nu am mai avut nici o confruntare cu Cullen, pute-am simti privirea sa urmarindu-ma. Ultima data l-am vazut discutand cu niste afaceristi. Pffff....macar atat putea face si el!. In calitate de actionar al acestui institut era acum si interesul lui sa atraga investitori. Cand seara s-a terminat, am adormit imediat ce am ajuns acasa. Fusesem atat de concentrata ca nici nu simtisem oboseala. A doua zi am fost trezita de alarma ceasului meu, o mai auzisem o data ca prin vis, insa eram prea obosita. Acum ca reusisem sa deschid ochii, acesta parea ca ma priveste furios aratand ora 8: 25. Ohhhh. La naiba! Intarziasem!! Am facut un dus rapid, imbracandu-ma cu primele piese vestimentare, care mi-au cazut in mana.Cand am aruncat o ultima privire in oglinda,am fost uimita. Desi nu ma pricepeam la moda, ba din potriva Alis ma declarase un Dezastru in mai multe randuri, acum reusisem sa fac o treaba buna. Optasem pentru o fusta neagra , stramta pana la genunchi si o camasa alba simpla. Multumita de realizarea mea, am plecat spre institut. Astazi era una din acele zile de munca incarcate. Aveam in program trei sedinte de psihologie, ceea ce facu sa imi amintesc de neplacutul accident cu pacientul cel nou. De asemenea mai aveam si acele dosare, pe care Rosalie mi le adusese ieri. Ajunsa aici, am parcurs culuarul, dar in drum spre biroul meu am vazut ca usa acestuia era larg deschisa. Ciudat! Inca de la inceput am facut foarte clar, cum ca nu vreau ca nimeni sa intre in acesta in lipsa mea. Ajunsa aici le-am gasit pe fete.

- Imi spune si mie cineva ce se intampla aici? Am intrebat eu intrand dar imediat realitatea ma lovit. Cumva sau cineva imi transformase biroul intr-o florarie... una plina de crini. Zeci de buchete, unele mai mari de cat altele imi ocupau biroul si tot spatiul din jurul acestuia.

- Bella e ceva ce ai UITAT sa ne spui? Ma aduse la realitate vocea suspicioasa, a lui Rosalie care ma privea incruntata cu bratele incrucisate.

- Fetelor chiar nu stiu!! Am spus eu uimita, dar imediat nervii ma cuprinsera.

- O o o... nu el nu a facut-o din nou! Aproape am urlat eu uitand de audienta, din jurul meu care crescuse intre timp. Am zmuls biletelul alb, care era alaturat unui buchet citindu-l. * O mie de flori la picioarele tale! J. Black* termina Alis de citit o data cu mine ... doar ca ea o facuse cu glas tare. Cand m-am intors, am ramas uimita vazand multimea care se stransese. Printre ei se afla si Cullen care ma privea cu aceeasi expresie nervoasa si cat se poate de gratuita. Mi-am dres glasul atragand atentia multimii, trezindu-i parca la realitate acestia au disparut imediat. Cand in sfarsit cota audientei mele a scazut, Rosalie inchise usa, in mica florarie ramanand doar noi trei.

- O Bella ! incepu Rose privind florile. Se pare ca domnul Black a fost grav afectat de farmecul tau.

- O da ! si raspunde foarte expresiv acestui lucru. Continua Alis.

-Terminati fetelor. Domnul Black este un dragut. Cu siguranta a gasit asta ca un motiv de scuze pentru ce s-a intamplat aseara.

- Ca o scuza? Pentru ce s-a intamplat aseara? Cursera rapid intrebarile lui Rose.

- Fetelor ce am pierdut? Continua ea, dar Alis mi-o lua inainte relatandu-i intamplarea.

- Fara suparare Bella, dar mie nu imi pare asta *un gest de scuza*. Si sunt cu mult mai sigura decat ca numele meu e Rosalie Halle, ca domnului Black i s-au aprins calcaiele dupa tine. Termina aceasta zambind. Am vrut sa o contrazic dar din nou am fost intrerupta de aceasta data de Alis care parea foarte concentrata.

- Bella daca eu imi amintesc bine si ... O FAC, in momentul in care ai ajuns aici si ai vazut asta ( spuse aratand spre flori) tu ai avut o reactie ciudata. Ca si cum ceva ce nu se intampla pentru prima data s-ar fi intamplat. Facu ea ghilimele in aer : * O nu el nu a facut-o din nou*. Dumnezeule exista ceva pe lumea asta care sa ii scape? Hmm... nu cred! Dupa ce le-am povestit, cateva secunde mi-am oprit respiratia, pregatindu-ma pentru avalansa de intrebari.

- Interesant! Rosalie

- Foarte! Aproba ganditor spiridusul.

- Trebuie sa recunosc ca e un barbat misterios. Adauga dupa o lunga tacere Alis. Atat de misterios incat imi face imposibila orice incercare de a-i premedita urmatoarea miscare. Si eram intru-totul deacord cu ea.

- Ei bine ( ne aduse Rose la realitate), presupun ca acest mister, nu l-a insotit si in aceasta dimineata. Cel putin nu in momentul in care a vazut modul destul de expresiv de a cere scuze al domnului Black. Iar expresia pe care a avut-o in momentul in care Alis a citi biletul....

by Andreea